Robert Cazanciuc: „Sunt de acord ca parlamentarii să nu mai fie judecaţi de Înalta Curte în primă instanţă“
0Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că este de acord cu propunerea, adoptată luni de Comisia de revizuire a Constituţiei, ca parlamentarii să nu mai fie judecaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în primă instanţă.
„Am fost de acord cu această propunere formulată de judecătorii Înaltei Curţi. Practic, aici nu este vorba decât de încercarea Înaltei Curţi de a reveni ceea ce este şi prin denumire - o curte de casaţie - şi anume de a reduce treptat judecata în primă instanţă pentru orice categorie profesională, orice formă de demnitate şi să se concentreze pe ceea ce înseamnă unificarea practicii“, a spus Cazanciuc.
Cazanciuc: „S-a ajuns la o încărcare artificială a Înaltei Curţi
El a mai arătat că s-a ajuns la o „încărcare artificală“ a Înaltei Curţi cu cauze care în mod normal se judecă la judecătorie sau la tribunal.
Întrebat dacă reprezentanţii instanţei supreme au solicitat această modificare, Cazanciuc a susţinut că „în cadrul discuţiei avute cu premierul şi conducerea Înaltei Curţi a fost exprimată această intenţie foarte clară, dorinţă foarte clară, a Înaltei Curţi de a se reduce competenţa după persoană şi de a rămâne doar ca o curte de casaţie“.
Robert Cazanciuc a subliniat că acest lucru nu presupune că parlamentarii nu vor mai fi anchetaţi de Parchetul ÎCCJ, ci că nu va mai fi obligatoriu pentru infracţiunile comune ca acesta să facă urmărirea penală.
Amendament UDMR: eliminarea competenţei exclusive a Curţii Supreme de a judeca speţele parlamentarilor
Comisia de revizuire a Constituţie a adoptat, luni, un amendament al UDMR prin care este eliminată competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca speţele parlamentarilor, urmând ca cercetarea acestora să poată fi realizată de instanţele comune.
Membrii Comisiei de revizuire au adoptat cu majoritate de voturi eliminarea din textul Legii fundamentale a prevederii: „Urmărirea şi trimiterea în judecată penală (a parlamentarilor, n.r.) se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“.
Astfel, în Constituţia revizuită ar rămâne prevederea conform căreia „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea camerei din care fac parte, după ascultarea lor“