Religia rămâne opţional obligatoriu
0Noul protocol încheiat între Patriarhie şi Ministerul Educaţiei nu rezolvă problema elevilor care refuză să meargă la orele de religie. Elevii ar trebui să aibă la dispoziţie un curs alternativ în cazul în care se retrag de la opţionalul devenit cutumă, susţin specialiştii.
Dezbaterea pe marginea predării religiei în şcoli a fost reactivată după publicarea, la cinci zile de la semnare, a unui nou protocol între stat şi Patriarhie, care le conferă un control mai mare reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe asupra orelor de religie, de la profesorii care ajung la catedră până la manuale.
Protocol care însă nu lămureşte controversa legată de acest curs opţional, prin stabilirea posibilităţii ca elevii care refuză să-l urmeze să aibă la dispoziţie o alternativă. Un astfel de curs alternativ, cum ar fi Istoria religiilor sau alt opţional, ar mai calma disputa socială pe această temă, au concluzionat reprezentanţii societăţii civile şi chiar teologii, la Adevărul Live.
„La vremea când Legea educaţiei era în facere, am propus ca la cerere, în locul orei de religie, elevii să poată urma cursuri de Istorie a religiilor, făcând posibilă descoperirea religiilor din alte ţări. Nu ar trebui să se depăşească linia dintre cultură şi aberaţie chiar atunci când o ţară are o religie majoritară în stat. Noţiunile de curaj, onoare, integritate, patriotism ar trebui să poată fi predate şi prin intermediul altor materii în afară de religie, cum ar fi istoria. Pledoaria mea este pentru un sistem de educaţie al secolului XXI. Or, acum, în şcoală, există două opţiuni: facem religie ori nu facem nimic în locul ei“, a expus profesorul Marian Staş varianta recomandată de altfel încă din 2005 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind relaţia dintre Educaţie şi religie în statele membre ale Uniunii Europene.
„ASUR susţine varianta predării Istoriei religiilor în şcoli din 2010. Chiar înainte ca această variantă să intre în discuţii când s-a făcut Legea Educaţiei, a venit o scrisoare de la Patriarhie şi varianta a dispărut din draft-ul legii. Ce facem atunci când avem legi care spun că respectăm dreptul de alegere a religiei când înscrierea la ora de religie ortodoxă se face acum din oficiu?“, a explicat şi Toma Pătraşcu, preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR).
Cutumă greu de schimbat social
Ideea a fost văzută ca un punct de plecare corect în rezolvarea controversei inclusiv de preoţii şi teologii prezenţi ieri la Adevărul Live. Preotul Eugen Tănăsescu, blogger adevarul.ro, recunoaşte că lucrurile sunt perfectibile în ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli. „Îndoctrinarea religioasă nu are legătură cu realitate, copiii nu sunt băgaţi cu forţa la ora de religie. Protocolul este un nou pas pentru ca toţi să avem acces la valorile pe care le considerăm importante pentru copiii noştri. Biserica chiar spune veniţi şi cercetaţi. Nu trebuie să transformăm copiii într-un teren de luptă teologică. Ceea ce a spus domnul Staş este o variantă foarte bună pentru cei care nu vor să studieze religia în şcoli“, a spus preotul.
„E un punct bun de plecare. Acest tip de dezbateri este necesar şi face parte dintr-un lung proces de modernizare, pe principiul fundamental al libertăţii religioase. Însă încă avem dificultăţi în a accepta că spaţiul public este comun“, a adăugat şi teologul Radu Preda, de asemenea blogger adevarul.ro.
Sociologul Mircea Kivu este de părere că alternativa propusă în această dezbatere ar putea funcţiona mai degrabă în şcolile mari din ţară, doar dacă religia poate fi înlocuită cu orice alt opţional disponibil deja, nu doar istoria religiilor, mai ales dacă vorbim de elevii mici. „Din păcate, s-a introdus fără discernământ ora aceasta de religie în şcoli, care a devenit o cutumă, greu de schimbat, ca orice mentalitate. Aşadar, nu cred că o astfel de schimbare ar putea linişti disputele sociale pe această temă, deşi alte ţări au reuşit să o facă“, a adăugat Kivu.
La rândul ei, Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din România, crede că principala problemă rămâne faptul că „religia nu e de fapt un opţional, dacă trebuie să depui cerere ca să nu-l urmeze elevul“. „Însă este o problemă şi lipsa unei alternative. Dacă ora de religie pică la jumătatea zilei, părinţii preferă să-i lase pe elevi acolo, decât să rămână nesupravegheaţi. Eu cred că dragostea pentru Dumnezeu şi credinţa nu le înveţi la şcoală şi ţin de intimitatea fiecărei persoane“, spune Gună.
Religia în şcoli: protocol secret între stat şi biserică
DEZBATERE Cum vor arăta noile manuale de religie pentru clasele primare
Noile manuale de religie, pe „masa” societăţii civile
Manualele de religie ar trebui să fie în acord cu informaţiile ştiinţifice
Pericolul predării religiei în şcoli!