Războiul declaraţiilor. Lazăr: Ministrul a trecut linia roşie a separaţiei puterilor în stat. Toader: Evaluarea procurorilor-şefi se realizează în baza legii

După întâlnirea tensionată din cadrul CSM, războiul declaraţiilor dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general al României pe tema procedurilor de revocare a procurorului-şef DNA a continuat în aceste zile.

„O regulă elementară! Procedura de evaluare a procurorilor de rang înalt se realizează în baza legii şi nu a regulamentului CSM, în măsura în care acesta cuprinde norme contrare legii!", s-a pronunţat sâmbătă ministrul Justiţiei Tudorel Toader. Afirmaţia sa a venit ca răspuns la o declaraţie anterioară a procurorului general Augustin Lazăr, ce afirmase că în cazul procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei nu ar fi trebuit să treacă peste procedura de revocare detaliată în regulamentul CSM, care presupune verificări ale Inspecţiei Judiciare, o analiză a Secţiei pentru procurori a Consiliului, dar şi posibilitatea unei contestaţii la plenul CSM şi după aceea la Secţia de Contencios a ICCJ.

„Este o procedură foarte elaborată iar eu am întrebat în Secţia de procurori dacă există posibilitatea, dacă este permis ca Executivul să intervină peste această procedură şi dacă poate să o neglijeze şi să facă propria evaluare”, a declarat Augustin Lazăr. Acesta a ţinut să sublinieze şi natura conflictului juridic la care ar conduce nerespectarea acestei proceduri: „Adică, Executivul să se erijeze în acelaşi timp în denunţător şi apoi în evaluator, în judecător al situaţiei, pentru a cere în continuare revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere. Răspunsul nostru este că nu poate, fiindcă ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat”.

Un schimb similar de reprici a avut loc între cei doi oficiali cu ocazia audierii procurorului şef al DNA în cadrul CSM. „Poate Executivul să formuleze o cerere de revocare, fără a evita dorinţele politice, imixtiunile?", l-a întreabat atunci Lazăr pe ministrul Justiţiei. „Ministrul Justiţiei, spune Constituţia, exercită autoritate asupra procurorului. El poate cere revocarea pentru neexercitările atribuţiilor manageriale. Avem un cadru constituţional, care oferă autoritatea, şi un cadru legal, care oferă competenţa. O competenţă dată prin lege ministrului Justiţiei nu poate fi anulată printr-un regulament al CSM-ului. Un regulament este inferior legii", a susţinut Toader.

Interpretările juriştilor pe această speţă procedurală sunt împărţite. 

„Tudorel Toader trebuie să respecte ce spune CSM-ul. CSM este organul constituţional ce asigură independenţa justiţiei”, este de părere, profesorul Gheroghe Iancu, de la Universitatea de Drept din Bucureşti. Faptul că CSM este garantul independenţei justiţiei, după cum afirmă art. 2 din Regulamentul Consiliului „îi obligă pe toţi actorii instituţionali să asigure independenţa justiţiei”, a completat acesta.

„Un ministru nu se poate juca cu un procuror care are o funcţie atât de înaltă”, este de părere şi judecătorul Cristi Danileţ, „toate acestea revin în competenţa CSM, căci doar această instituţie are mapa profesională a magistratului şi rapoartele instituţiei judiciare pe care acesta o conduce”. 

Fostul membru CSM a ţinut să sublinieze consecinţele pe care această speţă procedurală le are asupra problemei esenţiale aflate în dezbatere în spaţiul public, şi anume, independenţa justiţiei. „Un ministrul al justiţiei nu are ce căuta în cariera magistraţilor, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greşeală ca în Constituţia din 1991, să fie trecut faptul că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei. Această sintagmă a permis (…) apariţia reglementărilor în legi care menţin o oarecare dependenţă a procurorilor de executiv (cum e reglementarea cu numirea şi revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA şi DIICOT), în loc ca ei să fie ataşaţi definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată”. Mai exact, potrivit Constituţiei României, art. 132 alin 1, cu privire la statutul procurorilor, se afirmă că aceştia „îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, de unde decurge că aceştia nu pot pretinde o independeţă similară cu cea a judecătorilor.