Rachetele iraniene ar fi detectate abia deasupra României: breșa uriașă în apărarea Europei dacă SUA se retrag

Securitatea Europei în fața rachetelor balistice iraniene depinde aproape în totalitate de tehnologia americană. Publicația ucraineană Defense Express, specializată în analize de securitate, avertizează că flancul estic și central al continentului este „complet neajutorat” în fața rachetelor iraniene fără sprijinul SUA. În contextul amenințărilor lui Donald Trump de a retrage prezența NATO, experții militari de la Kiev subliniază o realitate cruntă: Europa nu deține o rețea proprie de sateliți pentru detectarea lansărilor balistice, bazându-se pe radare izolate care ar observa o rachetă iraniană abia când aceasta ar ajunge deasupra graniței româno-ungare.

Un atac balistic al Iranului asupra Europei este un scenariu „cât se poate de realist”, arată publicația independentă de analiză militară Defense Express, care scrie că succesul respingerii unui astfel de atac este garantat în prezent doar de infrastructura americană integrată în rețeaua NATO. Dacă Washingtonul își va retrage aceste capabilități, situația devine alarmantă pentru capitalele europene. 

Problema principală este însă că acest sistem este american, scrie publicația. Toate componentele disponibile, integrate într-o rețea unică de detectare și interceptare, sunt americane.

În lipsa SUA, Europa ar avea dificultăți în a detecta rapid un atac balistic iranian, deoarece nu dispune de un sistem propriu complet de apărare antirachetă.

Lansările nu ar fi observate imediat, iar prima detectare ar veni probabil de la radarul francez Nostradamus, care poate indica doar aproximativ existența unei amenințări, având limitări de precizie și depinzând de condițiile ionosferei.

Pe măsură ce racheta balistică iraniană urcă și traversează Turcia, țările europene nu ar avea mijloace de a o urmări. Un asemenea caz a avut loc recent, când o rachetă balistică lansată din Iran, care a pătruns în spațiul aerian al Turciei, a fost neutralizată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO.

Abia când se apropie de România și ajunge la altitudine suficientă, ar putea intra în raza radarului AN/FPS-132, deținut de Regatul Unit și amplasat la baza RAF Fylingdales, în estul țării, la circa 40 km de York.

Acest radar Raytheon face parte din sistemul american de apărare antirachetă, deși este deținut de britanici. Totuși, aceștia pot doar urmări traiectoria, fără a avea capacitatea de a intercepta racheta.

Singura țară din Europa care ar putea încerca interceptarea, în lipsa implicării SUA, este Germania. Aceasta a fost dotată recent cu sistemul Arrow 3, desfășurat la baza aeriană Holzdorf, la 80 km sud de Berlin.

Israel Aerospace Industries (IAI) este proiectantul şi producătorul sistemelor de apărare antirachetă Arrow 2 şi Arrow 3, care au fost folosite inclusiv pentru interceptarea rachetelor balistice lansate asupra teritoriului israelian din Yemen şi Iran în 2025.

Germanii ar putea detecta ținta cu radarul EL/M-2080, parte a sistemului, însă abia la aproximativ 900 km distanță, când racheta ar fi deja deasupra graniței româno-ungare.

Capacitatea de interceptare depinde de orientarea radarului și de sistemul Arrow 3 al Germaniei, ale cărui limite nu sunt publice.

În afară de Ucraina, doar Germania, Olanda, Suedia, România și Polonia dispun de sisteme Patriot PAC-3 în Europa. În același timp, sistemele SAMP/T ale Franței și Italiei nu sunt suficient de eficiente nici măcar împotriva rachetelor balistice tactice moderne, cu atât mai puțin împotriva celor cu rază medie.