Protejarea pădurilor din jurul orașelor României, la mâna politicienilor

Amendamentele pentru legiferarea centurilor verzi la nivel național au fost adoptate cu unanimitate, marți, 5 noiembrie, de către comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, însă mai este nevoie de voturile comisiilor de agricultură și juridică pentru ca amendamentele să ajungă în plen.

Concret, dacă amendamentele vor fi legiferate, pădurile din jurul orașelor vor fi protejate și nu vor mai putea fi tăiate comercial, ci doar pentru reconstrucție ecologică.

Noul Cod Silvic a fost votat marți 5 noiembrie de către comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, forul decizional. Aflat în procedură de urgență încă din primăvară, de promulgarea sa depinde plata 4 din PNRR, reprezentând unul dintre jaloane și depășit încă din vara aceasta.

Alături de comisia pentru agricultură și de comisia juridică, comisia pentru mediu este una dintre cele trei comisii raportoare, înainte de a ajunge în plenul Camerei.

După asumarea creării de centuri verzi la nivel național ca parte a programelor de țară pentru alegerile prezidențiale ale lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, demers apolitic, a venit în întâmpinare, a redactat și a depus la Camera Deputaților amendamentele la noul cod silvic menite să legifereze centurile verzi la nivel național. Amendamentele au susținerea oficială a Ministerului Mediului care, de altfel, a și contribuit la redactarea versiunii finale.

„Este dovedit ştiinţific că pentru sănătate şi pentru starea de bine accesul în natură şi accesul în pădure este extrem de benefic. Aş lega acest prim punct şi de Centura verde a Capitalei şi nu doar de centura verde, ci de o centură verde care, spun eu, ar trebui să existe în jurul fiecărei aglomerări urbane, fie că suntem la Bucureşti, fie că suntem la Bacău sau la Craiova. Cred că fiecare dintre noi şi fiecare român ar trebui să se bucure de astfel de păduri în vecinătatea marilor aglomerări urbane”, spune Mircea Fechet, ministrul Mediului.

”Nu mai există vreun argument pentru tărăgănarea votului”

„Votul, cu unanimitate, pentru legiferarea centurilor verzi la nivel național, al comisiei pentru mediu, este un foarte mare pas înainte și care, odată finalizat, va avea consecințe pozitive în viața a milioane de români. Este un vot pentru orașe mai sănatoase și mai reziliente climatic, benefic pentru România, benefic pentru oameni, benefic pentru natură și necesar pentru a nu risca și mai mult pierderea banilor europeni este ca acest cod să fie votat înainte de alegeri. Nu mai există niciun argument de bună credință pentru a îl mai tărăgăna și a nu se afla pe agendele comisiilor de agricultură și juridică chiar săptămâna viitoare. Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Alex Găvan, conservaționist și fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

De asemenea, protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov a fost menținută în forma adoptată de către Senat.

Acum două săptamani a avut loc și prima întâlnire a grupului de lucru menit să pună în practică asumarea politică și administrativă fără precedent în România realizată prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, de către președinții principalelor partide politice, premier, ministrul Mediului, primarul Capitalei și președintele Consiliului Județean Ilfov. Evenimentul a demarat crearea planului operațional de implementare a centurii verzi a Capitalei.

Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, dar și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi București-Ilfov sunt punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurii către oameni. Inițiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din București și din alte orașe ale țarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei și a altor zone periurbane. Platforma reunește sub umbrela sa, într-un demers apolitic, susținerea a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice.

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”.

Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca "păduri cu funcții de protecție, predominant sociale". Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva. Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.