Propunerile CSM pentru modificarea Constituţiei: Reţinerea unei persoane, majorată la 48 de ore şi trei dintre judecătorii CCR, numiţi de CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că perioada de reţinere ar trebuie să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei, dar şi că trei judecători au Curţii Constituţionale ar trebui desemnaţi de membrii CSM.

Propunerile CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, potrivit Mediafax.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii susţine că durata reţinerii nu ar trebui menţionată în Constituţie, ci în Codul de procedură penală, "întrucât acest lucru ar permite o mai mare supleţe într-o eventuală procedură de modificare, în ipoteza în care practica ar demonstra insuficienţa termenului stabilit".

„Această durată maximă de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevăzute durate maxime ale reţinerii mai mari de 24 de ore, de 48 dacă nu chiar de 72 de ore. În acest sens, dispoziţiile art. 5 parag. 3 din Convenţie prevăd că aducerea în faţa judecătorului sau a unui alt magistrat împuternicit prin lege să exercite atribuţii judiciare trebuie să fie făcută de îndată ce o persoană este lipsită de libertate, în vederea evitării dispunerii unei măsuri arbitrare sau nejustificate şi protejării acesteia împotriva relelor tratamente ce ar putea fi aplicate în perioada detenţiei”, potrivit CSM.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii arată că, în principiu, aducerea unei persoane în faţa judecătorului în termen de 48 de ore de la data privării de libertate, este rezonabilă şi trebuie considerată că satisface exigenţele noţiunii "de îndată", expresie prevăzută de CEDO.

CSM: „Trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Consiliu” 

O altă propunere a CSM este cea prin care solicită, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM, nu de către Senat, aşa cum se întâmplă în prezent.

Astfel, membrii plenului sunt de părere că introducerea Consiliului Superior al Magistraturii între instituţiile cu drept de a propune judecători la Curtea Constituţională ar putea duce la o creştere a calităţii membrilor acestei Curţi şi ar asigura o coerenţă mai mare între deciziile CC şi cele ale instanţei supreme.

În forma actuală a legii fundamentale, la articolul 142 se precizează că CC se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

În acest context, plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că, „pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului”, este necesar ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM.

„În concordanţă cu rolul de garant al independenţei justiţiei pe care legea fundamentală l-a acordat Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv din perspectiva gestionării carierei magistraţilor, s-a apreciat că numirea a trei judecători la Curtea Constituţională din rândul magistraţilor de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, în egală măsură, o garanţie a independenţei politice a celor ce urmează să fie numiţi”, arată CSM.

CSM: „Răspunderea materială a magistraţilor, eliminată din Constituţie”

Mai mult, într-o altă propunere, CSM susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice.

Articolul 52 alineatul (3) din Constituţie stabileşte că „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau cu gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii”.

În legătură cu acest text de lege, plenul CSM susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice. 

În caz contrar, arată Consiliul, ar trebui reglementată, tot la nivel constituţional, şi răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de reprezentanţii celorlalte puteri în stat.

Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constituţia României ar trebui să aibă următorul cuprins: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.

„În privinţa statului, sistemul răspunderii obiective este unul adecvat, statul – în calitate de administrator al desfăşurării activităţii sistemului judiciar, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel funcţional şi financiar – fiind responsabil de acoperirea prejudiciilor suferite prin comiterea unei erori judiciare săvârşite prin exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă de către un procuror sau un judecător. În schimb, orice răspundere a unei persoane (penală sau civilă delictuală), inclusiv a magistratului, trebuie să aibă la origine ideea de vinovăţie, în speţă fiind vorba despre vinovăţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către magistrat”, mai arată CSM.