Profesor american de relaţii internaţionale: „Percepţia este ca trebuie să dai multa mită ca sa faci afaceri în România”

Soarta Transnistriei depinde de deciziile Ucrainei, românii privesc cu reticenţă gazele de şist şi pentru că, spre deosebire de SUA, „în România, petrolul de sub terenul tău aparţine guvernului”, faptul că imaginea ţării este asociată cu corupţia sperie investitorii, dar condamnarea lui Adrian Năstase reprezintă „un semn bun”. Sunt doar câteva dintre afirmaţiile făcute vineri la Bucureşti de profesorul universitar Walter Russell Mead.

Imaginea României nu reuşeşte să se distanţeze nici măcar la New York de corupţie, iar asta conturează un „mediu de lucru dificil pentru investitorii străini”, a explicat vineri, la Bucureşti, Walter Russell Mead, profesor de relaţii internaţionale la Bard College şi editorul publicaţiei „The American Interest”, citat de Hotnews.

„Un lucru despre care am auzit încă dinainte să vin aici este că încă mai există o problemă de transparenţa. Investitorii străini, chiar şi la New York aud lucrul asta, au percepţia că în România este multă corupţie şi că este un mediu de lucru dificil pentru investitorii străini.

Nu ştiu destul că să va spun dacă este doar percepţia sau este realitatea, dar percepţia este că trebuie să dai multă mită că să faci afaceri în România şi este o percepţie foarte periculoasă care se răspândeşte. Există temerea că mită, corupţia şi lipsă de transparenţa încetinesc dezvoltarea economică şi socială a României, făcând din România un loc dificil pentru investiţiile străine.”. 

De aceea, atunci când a fost întrebat despre condamnarea fostului premier Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii”, profesorul universitar a spus că „este un semn bun, presupun”. „Nu e vorba că nu toate ţările ar avea corupţie, corupţia este o problemă constanţa în toate societăţile, democratice sau nedemocratice - uitaţi-va la China. Dar instanţe care lucrează eficient, un proces legal transparent nu pot fi create peste noapte, e nevoie de timp.”

În ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist, profesorul a şi-a exprimat încrederea că România şi Europa de Est au suficiente astfel de zăcăminte pentru a-şi asigura, în timp, independenţa energetică faţă de importurile din Rusia. 

Profesorul a explicat că unul dintre motivele pentru care românii au au atitudine mai degrabă negativă faţă de exploatarea acestor resurse prin metoda fracturării hidraulice este şi legislaţia autohtonă.

„Fracturarea hidraulica este un subiect politic controversat. Unul dintre motivele pentru noi în SUA ne-am mişcat mai repede în această direcţie este pentru că în SUA, dacă se găseşte petrol sub terenul tău, tu deţii acel petrol. În multe ţări, dacă se găseşte petrol sub terenul tău, Guvernul deţine petrolul.

Din acest motiv, în America, dacă găseşti petrol sub terenul tău, este cea mai frumoasă zi din viaţă ta, dar în alte ţări, dacă se găseşte petrol sub terenul tău, este cea mai rea zi din viaţă ta, pentru că fermă îţi va fi distrusă, casă îţi va fi demolată şi tu nu vei câştiga bani.”

Profesorul american a vorbit şi despre conflictul din Transnistria şi interesele Rusiei faţă de Republica Moldova, afirmând că situaţia din Transnistria se va rezolva pe măsură ce Ucraina se apropie de Uniunea Europeană. 

„Dacă am privi lumea din punctul de vedere al Kremlinului, vedem Ucraina îndepărtându-se, vedem Moldova pierdută din punctul de vedere al Rusiei, Transnistria devine o enclavă fără sens, este o vulnerabilitate, un cost pe care nu ţi-l poţi permite şi nu are sens strategic. Populaţia rusă scade.

Cred că conflictul transnistream se va rezolvă, dacă Ucraina va continuă să se mişte către Europa. Dacă te uiţi la hartă şi te gândeşti la geografie, mai devreme sau mai târziu va fi o soluţie pentru Transnistria. Dacă Rusia îşi va pierde interesul sau capacitatea să facă mai mult, va fi o soluţie diplomatică.

Elementul-cheie în acea parte de lume este orientarea europeană a Ucrainei. Dacă asta va continuă, toate celelalte chestiuni vor fi puse pe o cale foarte pozitivă. Nu se va întâmplă foarte repde, dar se pare că lucrurile vor căpăta o orientare mai pozitivă pe termen lung.”