Procurorii Gheorghe Moţa şi Ion Irimie şi-au depus candidaturile pentru procuror general şi şef DNA
0Doar procurorii Gheorghe Moţa, de la Parchetul Gorj, şi Ioan Irimie, de la Serviciul DNA Cluj, şi-au depus candidaturile, la Ministerul Justiţiei, pentru funcţiile de procuror general al României, respectiv procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Gheorghe Moţa a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat.
El fusese revocat din oficiu de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, apoi Plenul a confirmat hotărârea.
Potrivit legii, "revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului (...) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale".
În cursul lunii iulie anul acesta, procurorul gorjean Emil Moţa a fost reclamat de procurorul general al României la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce a criticat faptul că judecători de la Tribunalul Golj nu au arestat trei persoane, puse sub acuzare de el. Moţa susţinea într-un interviu că judecătorii Tribunalului Gorj sunt lipsiţi de curaj în privinţa aprobării cererilor sale pentru arestările de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate, cercetate de el.
Ministerul Public preciza că procurorul Gheorghe Moţa nu se află la prima abatere de acest gen de la deontologia şi rigoarea profesională, în cazul său Inspecţia Judiciară a CSM mai fiind sesizată anterior tot pentru acest gen de abateri.
Cea de-a doua candidatură depusă la Ministerul Justiţiei este cea a lui Ioan Irimie, care a fost şeful Serviciului Teritorial Cluj al DNA, el fiind revocat din această funcţie în 2005 de către procurorul şef al Direcţiei, Daniel Morar.
Irimie a deţinut apoi funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, în prezent fiind procuror DNA la Cluj.
Termenul pentru depunerea cererilor de înscriere pentru funcţia de procuror general, şef DNA sau pentru ambele funcţii este miercuri, 3 octombrie, iar cel pentru depunerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este 15 octombrie.
Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie, cu menţionarea celor care au optat pentru ambele funcţii de conducere, lista cererilor respinse, cu indicarea motivului respingerii (nedepunerea înscrisurilor, neîndeplinirea condiţiei de vechime, etc.), precum şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina de internet a instituţiei la data de 5 octombrie.
Interviul care va fi susţinut de procurorii care participă la selecţie va avea loc în perioada 23-25 octombrie. Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina internet a acestuia în 1 noiembrie.
La interviu, ministrul Justiţiei este sprijinit de: un procuror de la Parchetul General; un procuror de la Direcţia Naţională Anticorupţie; un procuror specialist în management judiciar, de pe lista Institutului Naţional al Magistraturii; şi un psiholog recomandat de Institutul Naţional al Magistraturii.
Procurorii din comisie sunt selectaţi de ministrul Justiţiei dintr-o listă de câte cinci propuneri formulate, la cererea acestuia, de către procurorul general al României, respectiv de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar care trebuie să aibă şi calitatea de formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
Centralizarea rezultatelor interviului, cuprinse în fişele individuale de evaluare, se realizează de către ministrul Justiţiei, punctajele astfel obţinute de către procurorii participanţi fiind utilizate ca un reper în formularea propunerilor de numire în funcţie, pe care ministrul Justiţiei le va înainta Preşedintelui României, ministrul având un drept exclusiv şi suveran în actul decizional.
Ministrul Justiţiei formulează propunere motivată de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, pe baza aprecierilor proprii, în urma evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă şi a îndeplinirii de către fiecare procuror participant la selecţie a standardelor de evaluare a interviului.