Video Presa străină scrie despre protestele naționaliștilor români. Le Monde: „O țară profund divizată”

Extrema dreaptă, ai cărei susținători au manifestat duminică pe străzile Bucureștiului, exploatează anularea alegerilor precedente pe motiv de ingerință rusă, care continuă să șocheze o parte a populației.

Aproximativ 20.000 de manifestanți au mărșăluit duminică, 12 ianuarie, pe principalele bulevarde din București, între Piața Victoriei, unde se află sediul guvernului român, și Palatul Cotroceni, reședința prezidențială. Într-un vacarm asurzitor de vuvuzele, protestatarii au scandat „Iohannis demisia”, „Afară cu trădătorii” și „România este suverană”.

Această demonstrație de forță condusă de partidul ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și mai multe grupuri suveraniste l-a vizat pe președintele Klaus Iohannis și guvernul de coaliție pro-european, scrie Le Monde. 

Furia s-a intensificat de când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2024.  Protestatarii au denunţat o „lovitură de stat instituţională” care vizează înlăturarea lui Călin Georgescu, un candidat de extremă dreaptă apropiat Rusiei, care a ieşit în frunte în primul tur.

În fruntea protestatarilor, George Simion, liderul AUR, cere demisa lui Klaus Iohannis, despre care spune că „ocupă funcția în mod ilegal”. 

„Cerem demisia lui imediată și reluarea alegerilor prezidențiale de unde au fost oprite”, spune Simion.

O țară profund divizată

Sloganurile rezonează într-o Românie profund divizată, mai scrie Le Monde. Victoria surpriză a lui Călin Georgescu în primul tur din 24 noiembrie a zguduit scena politică. Inginerul în vârstă de 62 de ani a desfășurat o campanie uluitoare pe TikTok, atrăgând tinerii dezamăgiți.

Euforia a fost însă de scurtă durată: serviciile de informații au dezvăluit pe 4 decembrie că campania lui a beneficiat de finanțări secrete și de atacuri cibernetice orchestrate din Rusia.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a invalidat votul, invocând încălcări flagrante ale legii electorale. 

Confruntat cu această criză, Klaus Iohannis a numit pe 23 decembrie un guvern de coaliție condus de Marcel Ciolacu, același prim-ministru.

România trece printr-o perioadă crucială, cu fracturi sociale și politice exacerbate. Cu un președinte absent din dezbaterea publică și un guvern deja epuizat, această țară se luptă să-și găsească pacea socială

Partidele suveraniste, care au obținut peste 32% din voturi la alegerile legislative din 1 decembrie 2024, își arată ambiția de a redesena peisajul politic. AUR, în special, speră să-și consolideze influența prin candidatul său George Simion.

Pe partea pro-europeană, coaliția guvernamentală mizează pe Crin Antonescu, fost lider liberal și figură de consens, pentru a păstra orientarea prooccidentală a țării. Dar unitatea acestei tabere rămâne fragilă.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, și-a anunțat și el candidatura independentă.

Cât despre Călin Georgescu, o figură centrală în această criză, acesta a părăsit România pe 9 ianuarie cu destinația Frankfurt (Germania), promițând că va duce cazul la instituțiile europene.

Între timp, țara rămâne suspendată între două viziuni asupra viitorului său: ancorarea în spațiul euro-atlantic sau revenirea în sfera de influență rusă.