Exclusiv „Pregătirea apărării pe linii e esențială”. Retragerea americană, un pericol pentru România? Soluțiile generalului care ne-a reprezentat la Bruxelles

Americanii vor retrage sute de militari din România, ceea ce provoacă îngrijorare. Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează că sudul flancului estic este mai vulnerabil decât nordul și explică ce măsuri ar trebui luate.

România ar avea pe teritoriul său aproximativ 1700 de militari americani, dar o parte dintre ei ar urma să fie retrași. Informația, care a apărut aseră pe surse în Kiev Post, a fost confirmată chiar în această dimineață de MApN. Dincolo de faptul că o informație atât de sensibilă a ajuns în România nu pe căi oficiale, ci prin intermediul presei străine, arată încă o dată maniera deficitară de comunicare a autorităților române și a politicienilor.

Cum am pierdut pe mâna politicienilor 

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, militar care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, spune că situația este îngrijorătoare, însă nu dezastruoasă. De fapt, retragerea trupelor americane din România arată calitatea politicii externe române. Comparația cu Polonia și cu țările baltice arată cât de precară a fost politica externă a României în comparație cu cea a statelor amintite. Iar cea mai bună dovadă este faptul că americanii nu vor retrage niciun militar din Polonia.

Pe de altă parte, flancul de sud al NATO beneficiază oricum de o prezență aliată mai degrabă modică în comparație cu nordul. Vina le-ar aparține politicienilor și autorităților române în general, care nu au fost capabili să ducă o politică extenă pro activă și să-i convingă pe aliați asupra necesității unei prezențe militare mai numeroase aici.

„Noi am rămas în urma politicii proactive pentru că nu am avut de mult timp un dezechilibru al flancurilor. Și asta încă de la înființarea grupurilor de luptă. Ele s-au înființat după invazia din 2014 numai în Polonia și țările Baltice. Grupurile de luptă în România, Bulgaria, apar mult mai târziu, adică după invazia din 2022. Iată de ce acest dezechilibru are și în acest moment niște consecințe, pentru că nu am avut o politică legată de o viziune și o viziune care să țină seama de interesul național. Nu a fost decât o retorică care sublinia de fiecare dată importanța Mării Negre. Ori importanța trebuie reflectată în niște acțiuni concrete”, explică generalul Bălăceanu.

Trebuie să negociem cu europenii

În ce privește retragerea americană, generalul susține că acest lucru nu echivalează cu abandonarea României, deși reprezintă motive de îngrijorare.

„Vom asista la retragerea câtorva sute de militari americani din baza Kogălniceanu, din elementele de luptă ale unei brigăzi, că americanii n-au dezlocat o brigadă. Deoarece o brigadă înseamnă 3.000-3.500 de oameni cu tehnică aferentă, are o anumită implicație strategică, nu neapărat în plan național. Pentru că și efectivele americane nu erau foarte importante. Adică efectivele americane prezente în România sunt cu câteva sute mai multe decât grupul de luptă NATO de la Cincu”, spune generalul Bălăceanu.

Există însă soluții, iar primul lucru pe care ar trebui să-l facă autoritățile române este să înceapă urgent negocieri cu statele europene care și-au trimis deja militari în România. Din acest punct de vedere, Franța este cea mai importantă țară. 

„Noi putem să aplicăm o politică proactivă acum și în legătură directă cu Franța, în legătură cu Spania, în legătură cu Belgia, cu Luxemburgul, cu ceilalți participați la grupul de luptă. Dar mai ales cu Franța, să-i convingem că acest grup de luptă să fie permanentizat, sigur, în sistem rotațional, până la nivel de brigadă. Și atunci putem să echilibrăm prezența NATO prin această retragere a câtorva sute de militari americani”, adaugă el.

Americanii nu pleacă de tot

Foarte important este însă și să ne asigurăm că americanii vor continua să fie la rândul lor prezenți aici. Iar pentru asta România are nevoie și de negociatori buni, adică exact ce ne lipsește. De altfel, faptul că vor pleca circa 700 de militari americani nu schimbă mult situația, iar România oricum era obligată să ia măsuri serioase.

„Pe de altă parte, este foarte important că americanii să-și prezerve, să-și mențină prezența de forțe în planurile regionale de apărare. Mai ales că vorbim de prima etapă în planul de apărare când potrivit modelului forței NATO vor fi dislocați în de la 0 la 10 zile 100.000 de oameni. Aceștia sunt din forțele cu o mobilitate foarte mare. De partea americană avem în vedere Divizia 101 aeroportată, Brigadă 82 aeroportată, în general unități din cadrul Corpului 18 aeroportat, pe lângă unitățile mecanizate care aparțin Corpului 5 armată, al cărui comandament este dislocat în Polonia. Deci planurile regionale sunt foarte importante pentru că ele aduc substanța forței. Nu realizezi o postură de apărare și descurajare cu 1.000-2.000 de militari, fie americani, fie din țările NATO”, mai spune generalul.

Nu în ultimul rând, România ar trebui să investească mai mult în propriile capacități de apărare. Asta înseamnă inclusiv măsuri pentru creșterea numărului de voluntari militari și pentru refacerea rezervei armate.

„Deci pentru a avea o reală păstură de apărare și descurajare trebuie să ai în primul rând o reacție națională și avem nevoie de apărare territorială ca și concept integrat a apărării colective. Avem nevoie ca cei care reprezintă forțele active, sunt 250.000 de luptători în Ministerul Apărării, în Ministerul de Interne. Începând cu starea de asediu, inclusiv structurile din Ministerul de Interne care au grade profesionale, trec la grade militare, deci vor fi militarizate și e nevoie de o asemenea concepție. Să nu uităm problema refacerii Rezervei Armatei României, dar noi vorbim de refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, când în Camera Deputaților s-a propus abrogarea legii rezervistului voluntar și nu știm ce soluție vom avea în perspectivă pentru formarea subofițerilor, maiștrilor militari și ofițerilor în rezervă”, avertizează generalul.

Ce măsuri compensatorii putem lua

În același timp, România ar trebui să discute cu aliații din zonă, în special cu Bulgaria, țară care este de asemenea afectată de retragerea amerixcană.

„Sunt lucruri care complică o anumită păstură de apărare și descurajarea României, în primul rând prin unele măsuri interne. Articolul 3 îl aplicăm în primul rând legat de Tratatul de la Washington. Acest articol 3 înseamnă propriile capabilități. Articolul 4 care înseamnă consultări cu membrii NATO și în primul rând avem în vedere vecinii. Și acum trebuie să ne consultăm nu neapărat învățând articolul 4, dar ținând seama de un asemenea articol cu Bulgaria. Pentru că nu vorbim de o retragere nu numai din România, dar și din Bulgaria. Și trebuie să avem o acțiune comună care să ne susțină cauza”, explică generalul Bălăceanu.

Măsurile compensatorii care se impun după retragerea militarilor americani sunt urgente, iar politicul trebuie să facă un pas în spate și să le permită experților militari să le pună în practică.

„Sunt necesare măsuri compensatorii care ar însemna grup de luptă NATO la nivel brigadă, perspectiva de rezolvare a înlocuirii rezervei operaționale - cei care au un statiu militar pe principiul voluntariatului printr-un sistem integrat serviciu voluntar, soldat gradat în termen cu aplicarea regii rezervistului voluntar. Chiar dacă aceasta va presupune niște amendament,e dar nu abrogarea acestuia. Pregătirea apărării pe linii înseamnă acțiune națională - linia întâi cei 250.000 la care adăugăm rezerviștii de care vorbeam, adăugăm grupul de luptă NATO la nivel de brigadă, adăugăm insistențele de refacere a prezenței americane, adăugăm prezența NATO în val întâi în forțele de acțiune inițială care sunt reprezentate de forța aliată de reacție, care înseamnă sigur pe toată granița de Est 100.000 de oameni. Mai departe, nu uităm că în acest context dezvoltăm principiile apărării teritoriale. Dacă vorbim de pregătirea populației pentru apărare, pregătirea economiei, cum ne vorbește generalul Vlad Gheorghiță, vorbim deja de apărare teritorială. Dar trebuie să o facem într-un context integrat ca și concepție și reglementat mult mai precis printr-un pachet legislativ. Retragerea americanilor prin această redimensionare este, iată, un alt motiv care ne obligă să regândim principiile apărării României, pornind, repet, de la doctrina apărării teritoriale în context aliat”, punctează generalul Bălăceanu.

Să negociem ca polonezii pe viitor

Apoi, România va trebui să ia exemplul Poloniei și să învețe să negocieze cu partenerii săi. Pentru moment, România nu poate schimba decizia administrației de la Washington, dar poate negocia pe viitor mult mai bine și poate obține anumite compensații.

„Nu mai putem face mare lucru acum. Pentru că este decizia lui Trump de retragere pentru a reduce cheltuiele, nu neapărat pentru a masa mai multe forțe în India - Pacific, pentru că vorbim de retragerea unei brigăzi. Din cei 22.000 de militari americani suplimentați de către Biden după invazia din 2022, asistăm la o retragere a aproximativ 2.000-3.000 de militari. E vorba de câteva sute de pe teritoriul României, dar se mai retrag și din alte state. Polonezii au știut să negocieze. La ei se află aproape 10.000 de militari americani și nu pleacă niciunul”, subliniază generalul.

La viitoarele negocieri, România ar trebui să aducă în discuție o serie de elemente. În același timp, partea română va trebui să le amintească partenerilor transatlantici că există decizii luate oficial de autoritățile americane cu privire la România, dar care nu au mai fost puse în practică.

„Dacă noi ne pregătim pentru măsuri compensatorii, asta înseamnă că România are capacitatea de adaptare și față de asemenea decizii care vin din partea administrației americane. Și nu stăm să ne plângem pe umărul lui Trump sau a altcuiva, ci demonstrăm că avem soluții. Și după aceea reluăm negocierile cu americanii, mai ales că avem un act care nu se aplică și care a fost aprobat în Ssenatul american. Vorbesc de Black Sea Security Act. Și avem și alte elemente care țin de relațiile de interes în domeniul economic al Statelor Unite care să fie reflectate în plan strategic. Avem scutul de la Deveselu care este parte integrată, sunt sigur, a ceea ce vrea să construiască că apărare antirachetă Trump. Dar trebuie să știm ce să negociem, americanii nu vor pleca de aici de tot, chiar dacă se vor concentra mai mult pe alte zone”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.