Predrag Balasevic, lider al românilor din Timoc: Dăm un semnal la Belgrad că nu se mai poate juca cu etnicii români şi nici cu limba română

Cele mai importante organizaţii ale românilor din Timoc au făcut, recent, front comun într-o singură alianţă, în lupta pe care o duc pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii materne, culturii şi obiceiurilor. Predrag Balasevic, unul dintre liderii etnicilor români din Valea Timocului (Serbia), a transmis un mesaj atât autorităţilor de la Belgrad, cât şi celor de la Bucureşti.

Ziua Naţională a României a avut o semnificaţie aparte pentru etnicii români din Valea Timocului (Serbia). Cele mai importante organizaţii româneşti din Serbia de răsărit au decis să-şi unească eforturilor în lupta pe care o duc pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii materne, culturii şi obiceiurilor.

La 3 decembrie, nu mai puţin de 12 asociaţii ale vlahilor (românilor) s-au reunit într-un organism unic:  Comunitatea Românilor din Serbia (CRS). La congresul care a consifinţit uniunea, desfăşurat la Lacul Borului (Serbia) au participat peste 170 de delegaţi din toată Serbia, dar şi invitaţi din România şi Bulgaria.

Evenimentul a avut loc cu înalta binecuvântare a PS Daniil, Episcop al Episcopiei Dacia Felix a Românilor din Serbia. De altfel, unul dintre artizanii noii organizaţii este Bojan Aleksandrović, protopop al Protopiatului Dacia Ripensis, parohul bisericii româneşti de la Malainiţa.
Evenimentul de la Lacul Borului a fost posibil ca urmare a ajutorului financiar al Institutului Cultural Român şi prin parteneriatul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP).

Ce transmit românii din Timoc Belgradului şi Bucureştiului

Unul dintre liderii românilor din Valea Timocului, dr. Predrag Balasevic, a vorbit pentru ”Adevărul” despre semnificaţia acestui eveniment şi despre rolul asumat de cele 12 organizaţii în păstrarea identităţii naţionale a comunităţii istorice româneşti din Serbia.

”Adevărul”: Cât de important este acest moment pentru comunitatea românească din Valea Timocului?
Predrag Balasevic: Este un moment deosebit pentru românii din Serbia de Răsărit. S-au unit cele mai reprezentative organizaţii româneşti din Valea Timocului, sub tutela Bisericii Ortodoxe Române din nord-estul Serbiei. Noi suntem români şi asta o dovedim prin limba pe care o vorbim. Vrem să arătăm că suntem uniţi.

Vorbim în cadrul CRS de un partid – Partidul Neamului Românesc şi de mai multe asociaţii. Noua organizaţie va funcţiona ca un partid politic, va participa la acţiuni precum alegerile?
Comunitatea Românilor din Serbia nu va funcţiona ca un partid, iar fiecare organizaţie din această alianţă îşi păstrează propria identitate, precum şi activităţile. Doar în cazul unor evenimente sau demersuri importante pentru comunitatea românească poziţia şi eforturile noastre vor fi coordonate. Pentru că numai uniţi putem să ne apărăm drepturile.

Autorităţile sârbe duc o politică de discriminare a comunităţii româneşti şi de încălcare sistematică a drepturilor românilor/vlahilor din Timoc. Ce semnal daţi autorităţilor de la Belgrad?
Vrem să dăm un semnal la Belgrad că nu se mai poate juca cu comunitatea românească şi nici cu limba română. Adică, limba vlahă este limba română. Milităm pentru introducerea limbii române în şcoli. Iar pentru Bucureşti vrem să dăm un semnal că suntem uniţi.

La congres, a fost adoptată o declaraţie în care cereţi respectarea drepturilor minorităţii româneşti. Ce prevede documentul?
În Declaraţie am cerut aplicarea integrală a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a Convenţiei-Cadru pentru protecţia minorităţilor şi a Declaraţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi de discriminare bazate pe religie sau convingeri (Organizaţia Naţiunilor Unite). Cerem să fie respectat sistemul valorilor europene de organizare socială şi socio-economic, egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii nelimitat, ţinând seama de principiile multiculturalismului, multietnicităţii şi toleranţei fără instigare la ură.

Care va fi prima acţiune concretă a noii alianţe?
Primul acţiune concretă iniţiată de CRS va fi înfiinţarea unui institut cultural, care are ca scop păstrarea limbii şi a obiceiurilor, promovarea valorilor româneşti. Institutul, care va fi format din cercetători şi profesori din Serbia, va iniţia o serie de proiecte pentru comunitate, pentru finanţarea cărora vom apela atât la autorităţile de la Bucureşti, cât la autorităţile de la Belgrad, în conformitate cu legislaţia sârbă. Institutul va oferi ajutor atât asociaţiilor cetăţenilor, societăţilor cultural-artistice cât şi persoanelor afirmate în domeniul ştiinţei, culturi, artei şi în alte forme de creativitate.

Veţi colabora cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Române, organism finanţat şi controlat de statul sârb?
Noi suntem interesaţi să existe un Consiliu Naţional eficient al minorităţii naţionale rumâne, cu o reţea de organe auxiliare formate din experţi în mai multe domenii, cum ar fi chestiunea limbii, chestiunea predării limbii materne cu elemente ale culturii naţionale, chestiunea utilizării oficiale a limbii materne, chestiunea mass-media, radio şi televiziune în limba lor maternă, pe tot spaţiul în care trăieşte comunitatea română, dar fără nicio intervenţie politică.

La universitatea de vară de la Izvorul Mureşului, din august 2016, aţi făcut un apel la autorităţile române: ”Luaţi-i acasă!”, cu referire la diplomaţii români care mai mult au făcut rău decât bine comunităţii româneşti din Serbia. Ce mesaj le transmiteţi acum?
Lucrurile s-au îndreptat, avem o nouă ambasadoare la Belgrad, iar schimbarea faţă de comunitatea românească este evidentă. Am avut o întâlnire cu doamna ambasador, iar la congres a venit un reprezentant al Ambasadei României. Pe 7 decembrie a avut loc o nouă vizită a doamnei ambasador în comunitate, în comuna Boljevac. Sperăm ca Ambasada să ne ajute să atragem investitori din România în Valea Timocului.

Mesajul vicepremierului Dâncu pentru românii din Serbia

Din parte României au fost transmise mesaje din partea miceprim-ministrului Guvernului României, Vasile Dâncu, din partea Ambasadei României în Serbia din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, din partea deputatului Angel Tîlvăr, şeful departamentului care răspunde de românii de pretutindeni în cadrul PSD şi de deputatul Eugen Tomac, presedinte executiv al PMP, prezent la eveniment.

”Doresc să vă mulţumesc pentru invitaţia adresată de a participa la întrunirea publică a Congresului Românilor din Serbia pentru constituirea Organizaţiei Acoperitoare a Comunităţii Româneşti. Permiteţi-mi să vă transmit sincere aprecieri pentru demersurile permanente de consolidare a comunităţii româneşti din Serbia, reiterând, totodată, faptul că astfel de evenimente întăresc ideea existenţei unei singure naţiuni, unită de o legătură de conştiinţă, sufletească şi spirituală lipsită de graniţe” a transmis vicepremierul Vasile Dâncu românilor din Timoc, prin vocea lui Eugen Popescu, consilier al ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, director al Centrului Român de Studii şi Strategii.

Comunitatea Românilor din Serbia

Cele 12 organizaţii care au format Comunitatea Românilor din Serbia sunt următoarele:

• Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis
• Partidul Neamului Românesc
• Grupul intelectual român
• ”Ariadnae Filum” - Asociaţia pentru cultură a Românilor-Vlahilor din Serbia
• Societatea românilor – valahilor ”Traian”
• Asociaţia Femeilor Ortodoxe ”Sf. Maxima”
• Asociaţia de Cultură, Tradiţie şi Religie de pe Valea Moravei
• Mişcarea Europeană a Românilor
• Perspective tradiţional inovative din Valea Timocului
• Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin
• Societatea cultural-artistică ”Lubniţa”
• Grupul studenţilor timoceni în România

La congres au mai participat reprezentanţi ai Institutului Cultural Român, ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Ambasadei României de la Belgrad.

De asemenea, au mai fost invitaţi reprezentanţi ai Parlamentului de la Belgrad şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale (bulgari, bosniaci, ruteni).