Pentagonul vrea să retragă 10.000 de soldați americani din țările din Europa de Est. MApN: „România nu a primit nicio informare oficială”

Oficialii americani analizează retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv din România, o decizie care stârnește îngrijorări că ar putea încuraja agresiunea Rusiei.

UPDATE 18:55 Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că, până la acest moment, „România nu a primit nicio informare oficială” din partea Statelor Unite cu privire la o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia. „Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, precizează MApN.

„Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional”, transmit reprezentanții MApN într-un comunicat de presă.

MApN arată care sunt facilitățile găzduite pe teritoriul țării care reprezintă angajamentul comun româno-american.

„Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape”, potrivit sursei citate.

În România sunt dislocați peste 1.700 de militari ai SUA

Se face referire inclusiv la exercițiul militar comun, „Sea Shield 25”, care se află în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României. La exercițiu participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major. „De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM”, arată MApN.

 În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.

La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.

În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate.

„România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă,  ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante.

Ministerul Apărării Naționale va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”, potrivit MApN.

TEXTUL INIȚIAL

Oficiali de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA iau în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente că acest lucru l-ar putea încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, potrivit a șase oficiali americani și europeni care au fost informați despre acest subiect, transmite NBC News.

Unitățile vizate fac parte din cei 20.000 de militari desfășurați de administrația Biden în 2022 pentru a întări apărarea țărilor aflate la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Numărul exact este încă în discuție, dar propunerea ar putea presupune retragerea a până la jumătate din trupele trimise de Biden.

Discuțiile interne privind reducerea efectivelor americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.

Decizia ar încuraja Rusia

Cei șase oficiali americani și europeni, care au vorbit sub protecția anonimatului, au descris multiple detalii ale propunerii. Dacă Pentagonul va adopta această propunere, ea va întări temerile că Statele Unite își abandonează vechii aliați din Europa, care privesc Rusia ca pe o amenințare în creștere, au declarat oficialii europeni.

Rușii ar „interpreta o reducere a forțelor americane ca pe o slăbire a descurajării și le-ar crește disponibilitatea de a interveni în diverse moduri în Europa”, a spus Seth Jones, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Administrația Trump a transmis clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai mult responsabilitatea pentru propria apărare, permițând astfel SUA să își concentreze resursele militare pe China și alte priorități.

Europa nu mai reprezintă o prioritate

În prima sa vizită în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs susținut la Bruxelles, în februarie, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, SUA se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și contracararea Chinei, a spus Hegseth.

Elbridge Colby, care urmează să fie confirmat de Senat ca principal consilier pe politici al Pentagonului și al treilea om în ierarhia acestuia, a pledat pentru o concentrare mai mare pe China. Colby s-a opus alocării mai multor resurse Ucrainei și a susținut reducerea numărului de trupe în Europa în favoarea concentrării asupra amenințării din partea Chinei.

Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi și președinte al Comisiei pentru Forțele Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri desfășurate joi. „Sunt unii care cred că acum este momentul pentru a reduce drastic prezența noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.

„Sunt profund îngrijorat de acele opinii greșite și periculoase susținute de unii birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a nominaliza oficialii. „Ei lucrează pentru a urmări o retragere a SUA din Europa și adesea fac acest lucru fără a se coordona cu secretarul apărării.”

America pe primul loc

Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns solicitărilor pentru comentarii. Armata a refuzat, de asemenea, să comenteze.

„Președintele analizează în mod constant desfășurările și prioritățile pentru a se asigura că păstrează America pe primul loc”, a declarat Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, pentru NBC News.

În contextul în care Pentagonul trece prin reduceri bugetare sub Trump, micșorarea amprentei militare americane în Europa ar elibera resurse, posibil pentru regiunea Indo-Pacifică, pe care oficialii administrației o consideră o prioritate strategică mai mare.

Anularea desfășurării unităților de luptă în Europa de Est ar putea de asemenea economisi bani pentru Armată, care încearcă să investească mai mult în echipamente și arme inovatoare.

Trump a schimbat politica SUA față de Europa

Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului de către Rusia, parlamentarii din ambele partide au susținut o prezență militară americană solidă de-a lungul flancului estic al NATO, văzând-o ca pe un semnal important către Putin că SUA rămâne angajată în apărarea acelor state de graniță.

Însă Trump a candidat cu promisiunea de a încheia rapid războiul și acum face presiuni pentru o încetare a focului. El are o abordare foarte diferită față de Ucraina comparativ cu Biden, care a promis că va oferi arme și alte ajutoare Kievului „atât timp cât va fi nevoie” pentru ca Ucraina să învingă.

Trump a cerut Ucrainei să facă concesii din start. El a suspendat sprijinul militar și de informații timp de o săptămână după un conflict public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și nu a făcut niciun angajament specific cu privire la viitorul ajutor militar american.

Ce înseamnă asta pentru România și Polonia

Ben Hodges, general în retragere cu trei stele, care a condus forțele terestre americane în Europa, a declarat că se întreabă ce fel de analiză a fost făcută pentru ca oficialii să ia în calcul propunerea de retragere a trupelor din regiune.

„Capacitatea de descurajare va fi mult mai scăzută”, a spus Hodges. „Desigur, Polonia își dezvoltă capacitatea, la fel și România, și alte țări europene, dar va rămâne un gol care va trebui acoperit.”

Rusia desfășoară o amplă reconstrucție și reformă a armatei sale, care include modernizarea echipamentelor și intensificarea producției de arme, potrivit unei evaluări a serviciilor daneze de informații publicată în februarie.

Dacă războiul din Ucraina se va încheia sau va fi înghețat într-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război de amploare în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu își consolidează apărarea, se arată în raport.