Parchetul General: Parlamentul încalcă dispoziţiile Convenţiei ONU împotriva corupţiei. Modificările nu sunt justificate de dispoziţiile Curţii Constituţionale
0Parchetul General a criticat marţi modificările aduse de Parlament Codurilor penale, subliniind faptul că modul în care este redefinită infracţiunea de abuz în serviciu încalcă dispoziţiile Convenţiei ONU împotriva corupţiei. Potrivit analizei procurorilor, doar în perioada 2014-2017, prejudiciul total în dosarele ce vizează această infracţiune a depăşit suma de 4 miliarde de lei.
Procurorii din cadrul Ministerului Public au analizat impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, notând că se observă o încălcare a obligaţiei statului „de a asigura, prin politica sa penală, o protecţie efectivă a cetăţeanului în faţa faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime”.
În ceea ce priveşte redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu, Parchetul general notează că textul final restrânge nepermis de mult domeniul aplicabilităţii acesteia, mult dincolo de aspectele reţinute de Curtea Constituţională.
„În ceea ce priveşte incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidenţiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracţiunii, fiind încălcate dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituţională, care nu a pus în discuţie limitarea sferei de aplicabilitate a infracţiunii”, se arată într-un comunicat de presă al PG.
Pe cale de consecinţă, procurorii avertizează că o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală
„Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al intracţiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală în condiţiile în care aceştia şi-ar încălca atribuţiile reglementate în mod expres prin lege, consecinţa imediată fiind adoptarea unor soluţii de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale şi de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată”, se arată în analiza PG. De asemenea aceştia notează şi că „reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripţia răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare”.
„Totodată, restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soţ, părinţi, fraţi şi afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane”, se mai arată în comunicatul emis de Ministerul Public.
În ceea ce priveşte impactul acestei modificări, procurorii atrag atenţia că în perioada 2014-2017, pe această infracţiune au fost trimise în judecată 2099 persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea depăşind suma de 4 miliarde.
„Pentru a sublinia dimensiunea impactului pe care îl pot avea modificările aduse textului, menţionăm că, în perioada 2014-2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 2099 persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind în sumă totală de 4.017.356.809 lei”, se arată în continuare în docuemntul citat.
În ceea ce priveşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, parchetul susţine că aceasta nu se justifică din dispoziţiile CCR, iar impactul unei asemenea modificări nu poate fi ignorat, în aceeaşi perioadă cele dosarele trimise în judecată pe această infracţiune însumând un prejudiciu total de peste 5 milioane de lei.
„În ceea ce priveşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, analiza a relevat că aceasta nu se justifică din perspectiva dispoziţiilor Curţii Constituţionale, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârşite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată, la nivelul Ministerului Public, pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu 233 persoane, iar prejudiciul creat prin activitatea infracţională a fost în cuantum de 5.381.726 lei”, se arată în comunicatul parchetului.
„Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conţin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Statele care nu au în legislaţia lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracţiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu”, se arată în concluzia analizei Parchetului.