Motivarea condamnării lui Voiculescu: ICA a fost cumpărată cu preţul pentru o garsonieră la periferie
0Curtea de Apel Bucureşti a finalizat motivarea hotărârii prin care Dan Voiculescu, fondatorul PC şi omul care controlează Antena 3, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Motivarea se întinde pe nu mai puţin de 224 de pagini şi explică în detaliu modul prin care s-a făcut spălarea de bani după privatizarea Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA).
Judecătorii susţin că Voiculescu a sfidat Justiţia şi că se impunea pedeapsă pe măsură.
„Inculpatul Voiculescu este cel care a controlat de la bun început operaţiunile juridice ce au condus în final la privatizarea frauduloasă a ICA precum şi cel care a beneficiat de pe urma activităţii infracţionale în mod direct şi nemijlocit, fiind beneficarul final şi substanţial al acestui proces infracţional şi fiind persoana care, prin interesul său faţă de ICA, a dat naştere acestei succesiuni de evenimente.
De asemenea, această Curtea constată că inculpatul a demostrat o atitudine de sfidare faţă de actul de justiţie concluzie ce rezultă din dobândirea si respectiv, pierderea în mod intenţionat, a calităţii de senator, pentru a atrage competenţa unor instanţe de grad diferit, aspect care condus la tergiversarea pe termene importante de timp a soluţionării cauzei.
Curtea apreciaza ca aplicarea unei pedepse orientate spre maximul prevazut de legea penala pentru savarsirea unei infractiuni de spălare a banilor prejudiciind semnificativ interesele societatii româneşti în cadrul procedurilor de privatizare, infractiunea fiind savarsita in forma continuata, cauza facultativa de agravare a pedepsei, care ar fi permis aplicarea unui spor de pedeasa de 3 ani la limita maxima prevazuta de art 29 alin 1 lit.b, c) din Legea nr 656/ 2002 cu aplic.art.5 C pen., respectiv 10 ani inchisoare satisface scopurile pedepsei, principiului proporţionalităţii pedepsei cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi echitabilitatea procesului penal în ansamblu“, spun judecătorii.
Ripostă fermă şi dură împotriva corupţiei
“De asemenea, Curtea consideră că modul în care sunt sancţionaţi aceşti inculpaţi trebuie sa reprezinte o ripostă fermă şi dură a societăţii faţă de fenomenul corupţiei şi faţă de persoanele care comit infracţiuni economice, precum şi un puternic semnal de alarma in primul rand către orice persoană, indiferent de funcţia pe care o ocupă, notorietatea acesteia, potenţa financiară sau mediatică de care ar dispune, cu mesajul că, indiferent de oricare dintre aceşti factori, sau alte tertipuri menite să întarzie justiţia penală, săvarşirea unei infracţiuni nu trebuie să fie ignorată şi nu va rămane nepedepsită.
Mai ales în contextul importanţei deosebite pe care l-a avut pentru societatea romanească procesul de privatizare ce s-a finalizat prin pierderi enorme suportate pană la urmă de fiecare cetăţean onest, pedepsele ce urmează a fi aplicate în această cauză trebuie să conducă la crearea unei stări de temere pentru cei ce comit astfel de infracţiuni şi să conducă la un climat în care orice persoană, indiferent de înălţimea sau importanţa funcţiilor pe care le deţine sau le-a deţinut, să reflecteze asupra faptului daca sunt sau nu dispusi sa plateasca cu propria libertate atunci cand se lasa angrenati in activitati ilicite in favoarea unor alte persoane influente. Pentru aceste motive, Curtea va aplica inculpaţilor pedepse cu închisoarea, care vor îndreptate spre maximul special prevăzut de lege, în funcţie de criteriile menţionate anterior, pedepse ce vor fi executate în regim de detenţie.
Sub acest aspect instanţa va mai reţine că măsurile dispuse împotriva persoanelor care sunt acuzate şi faţă de care există probe că au comis infracţiuni economice generatoare de profituri uriase trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar“, mai scriu judecătorii în motivare.
Închisoarea este singura modalitate de reeducare a inculpaţilor
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor ce se vor aplica acestor inculpaţi Curtea consideră că executarea acestor pedepse în regim privativ de libertate este singura modalitate de reeducare a inculpaţilor şi constituie singura modalitate în care societatea poate avea o reacţie adecvată în scopul reducerii fenomenelor infracţionale de acest gen. De asemenea, executarea în regim de detenţie este singura măsură ce poate da membrilor societăţii confirmarea că organele ce au ca rol protejarea societăţii reacţionează ferm pentru reprimarea comportamentelor antisociale indiferent de nivelul la care se situează persoanele care manifestă un astfel de comportament.
Ceilalţi inculpaţi, simpli executanţi aflaţi sub influenţa lui Dan Voiculescu
În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Sin, Baciu, Ene Vica, Petre Alexandru şi Marinescu, Curtea constată de asemenea că aceştia sunt persoane cu experienţă profesională vastă, care la randul lor în contra obligaţiilor asumate şi observand în mod evident valoarea absolut derizorie pe care au dat-o bunurilor SC ICA SA au acţionat în scopul de a aduce bunurile ICA SA în patrimoniul SC GRIVCO SA şi implicit, al inculpatului Voiculescu, inculpaţii Ene Vica, Petre Alexandru şi Marinescu fiind, aşa cum arătat anterior, evident dependenţi din punct de vedere financiar de interesele inculpatului Voiculescu. De asemenea, inculpaţii Baciu şi Sin sunt persoane care se aflau la randul lor sub influenţa indirectă a inculpatului Voiculescu, de data aceasta prin intermediul inculpatului Mencinicopschi.
Curtea constată de asemenea că inculpatul Voiculescu a exercitat un control efectiv asupra institutului prin membrii A.G.A., C.A. sau cenzorii societăţii, în condiţiile în care mai mulţi dintre aceste persoane erau apropiaţi ai săi sau persoane pe care inculpatul le putea controla fie prin funcţia deţinută în cadrul formaţiunii politice pe care o conducea fie prin mijloace exclusiv financiare.
Astfel, dacă în cazul inculpatului Mencinicopchi Gheorghe Curtea a stabilit în mod clat că acesta avea o legătură directă cu inculpatul Voiculescu, fiind membru al partidului condus de acesta din urmă şi fiind sprijinit financiar de inculpatul Voiculescu astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Baciu Constantin, Sin Gheorghe şi a martorei S. E. - P.. Curtea constată că erau fiecare apropiaţi ai inculpatului Mencinicopchi Gheorghe şi, direcţionaţi de către acesta, au ajutat la realizarea intereselor inculpatului Voiculescu.
De asemenea, tot contrar susţinerilor inculpatului Voiculescu şi ale celorlalţi inculpaţi, Curtea constată că angajaţi ori colaboratori ai firmelor controlate de preşedintele PUR, spre exemplu SC BENEFICA sau SC TV Antena 1 TV, inculpaţii Sandu Jean Cătălin, Pop Flavius - Adrian, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica şi martora S.M. au avut fiecare un rol în procesul de privatizare al ICA.
Voiculescu a coordonat subevaluarea activelor ICA
inculpatul a coordonat şi controlat modul în care societatea a efectuat reevaluările patrimoniale şi a pregătit documentaţia în vederea privatizării în sensul menţinerii elementelor de activ la valorile lor istorice (terenuri - la nivelul valoric din anul 1994 , construcţii - la nivelul valoric din anul 1998 (sau 1994), mijloace fixe - 1990 , etc) pentru a asigura condiţiile procedurale de evaluare a pachetului de acţiuni de către reprezentanţii A.D.S. în baza unui raport de evaluare simplificat - respectiv capital social mai mic de 4.000..000.000 ROL şi valoarea activului net contabil mai mică de 1/3 din activul total şi a facilita adjudecarea acestuia, la un preţ derizoriu, de către SC”Grivco”SA Bucureşti.
Mencinicopschi, promovat în PC de Voiculescu, după licitaţie
Judecătorii remarcă şi faptul că, după ce a câştigat licitaţia pentru ICA, directorul Institutului a fost promovat în partid de Dan Voiculescu, fondatorul partidului. „Trebuie observat că după licitaţie Mencinicopschi Gheorghe a fost promovat pe linie de partid, ca membru în cadrul Biroului Permanent , la propunerea inculpatului Voiculescu Dan.“
"Totodată, faptul că inculpatul Voiculescu Dan şi-a exercitat influenţa şi autoritatea în calitate de preşedinte al unui partid politic asupra inculpaţilor Mencinicopschi Gheorghe şi Pantiş Sorin rezultă din activitatea infracţională complexă săvârşită de aceşti inculpaţi, care relevă că aceştia au acţionat în acest mod în scopul facilitării adjudecării pachetului majoritar de acţiuni de către SC GRIVCO SA controlată de inculpatul Voiculescu Dan, beneficiarul final al operaţiuni prin care ADS a vândut pachetul de acţiuni pe care-l deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia, respectiv la un preţ de garsonieră de periferie, de 104.730 euro, în condiţiile în care societatea deţinea o suprafaţă de 36.676 mp teren în zona Băneasa, ce valora peste 2.750.000 USD", se arată în motivare.
"Deşi inculpatul Voiculescu Dan a negat orice implicare în procesul de privatizare al ICA, lăsând să se înţeleagă că nu cunoaşte în ce condiţii SC Grivco SA a câştigat licitaţia, precum şi existenţa oricăror relaţii cu inculpaţii din dosar care au avut un rol important în privatizarea SC ICA SA, Curtea constată că aceste afirmaţii nu au niciun sprijin în realitatea obiectivă având în vedere implicarea activă a acestui inculpat în operaţiunile financiare ce au survenit anterior procesului de privatizare al institutului precum şi acţiunile pe care acesta, împreună cu inculpaţii ce conduceau SC GRIVCO SA şi SC ICA SA, le-a întreprins după finalizarea procesului de finalizare în scopul de a dobândi proprietăţile imobiliare care aparţinuseră de la început acestui institut. Întreaga succesiune a evenimentelor, astfel cum aceasta a fost analizată anterior, dovedeşte implicarea inculpatului Voiculescu în procesul de privatizare al ICA, iar această concluzie este dublată de probele administrate în cauză şi de modul în care au acţionat ceilalţi inculpaţi aflaţi sub influenţa inculpatului Voiculescu", se mai spune în motivare.
Dan Voiculescu a început preluarea ICA încă din 1991
Judecătorii susţin că interesul lui Dan Voiculescu pentru ICA a început în 1991, atunci când a înfiinţat firma Bioprod.
„Prin Hotărârea numărul 2270/19.07.1991, Consiliul de Administraţie al I.C.A. a decis, fără a avea acordul în acest sens al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, înfiinţarea SC”Bioprod”SRL Bucureşti - având un capital social de 20.000 USD şi acelaşi sediu social cu ICA, în asociere cu firma cipriotă Compania Crescent Comercial & Maritime Cyprus, reprezentată de inc. Voiculescu, noua societate fiind înmatriculată la Oficiul Registrul Comerţului al Municipiului Bucureşti sub numărul J40/12494/1991 în data de 21.10.1991. În declaraţiile date de către inculpatul Voiculescu acesta a arătat că el este cel care a convins Compania Crescent Comercial & Maritime Cyprus de necesitatea asocierii cu ICA în scopul de a crea SC”Bioprod”SRL Bucureşti, raţiunea fiind aceea că era direct interesat de domeniul cercetării, acesta fiind un domeniu care ar fi determinat dezvoltarea naţională pe termen lung“, se arată în motivare.
„Astfel, inculpatul Voiculescu Dan a deţinut încă de la înfiinţarea SC BIOPROD SA 51% din capitalul social al acesteia si a impus desemnarea ca director general al societătii nou înfiinţate a inculpatului Mencinicopschi Gheorghe, membru al P.U.R încă din anul 1991şi ulterior, l-a determinat să promoveze constant interesele SC Grivco SA Bucureşti în raporturile cu institutul, aspect de notorietate, conform declaraţiilor date de inculpaţii Sin Gheorghe, Baciu Constantin şi Popa Corneliu.
Ulterior, acesta atât în calitatea de director SC Bioprod SA Bucureşti, cât şi ca director al ICA în perioada 1995-2002 şi al SC ICA SA a aprobat cooptarea în anul 1992 ca asociat a firmei SCGrivco SA Bucureşti, din procesul-verbal încheiat rezultând că SC ICA SA a participat la majorarea capitalului social cu 39,20 %.
În şedinţa A.G.E.A. din data de 02.06.1999, în calitatea sa membru al Consiliului de Administraţie, inc. Mencinicopchi Gheorghe a semnat Hotărârea prin care se transmitea prin contract de vânzare-cumpărare către SC GRIVCO SRL a dreptului de proprietate asupra construcţiei aflată în curs de executare în baza Autorizaţiei de Construire nr. 25 G din 30.05. 1996, amplasată pe terenul în suprafaţă de 4830 mp. la un preţ derizoriu şi în rate în condiţiile în care scopul edificării acestora a fost acela de creare a unor staţii pilot de cercetare şi respectiv, a unor spaţii de birouri propice activitătii de cercetare.
Ulterior, a achiesat fără rezerve la decizia nelegală a reprezentanţilor SC Bioprod SA Bucureşti de a vinde către Grivco SA Bucureşti şi a trei imobile aflate în proprietatea institutului , respectiv centrala termică, clădirea postului de trafo, staţia de pompare şi evacuare a apei fără ca I.C.A. să încaseze contravaloarea acestora“, mai spun judecătorii în motivare.
Sediul Antena, a fost achizitionat cu banii proveniti din săvârşirea infractiunilor deduse judecatii
Unul dintre cele mai discutate subiecte din jurul dosarului lui Dan Voiculescu, poate mai mult decât condamnarea mogulului media, a fost situaţia clădirii în care îşi desfăşoară activitatea posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3, pus sub sechestru de către judecători pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA. Completul, condus de judecătoarea Camelia Bogdan, a lămurit şi motivul pentru care a luat această măsură asiguratorie.
„Curtea, în temeiul disp. art . 33 alin 1 şi 3 din Legea 656/2002 modificată rap la art 112 alin. 1 lit e şi art. 112 alin. 6 din CP, avand in vedere obligativitatea confiscării speciale a bunurilor dobândite din săvârsirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite părtii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, dar si a bunurilor şi banilor obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum şi a bunurillor produse de acestea, aspect ce rezultă din caracterul imperativ al normelor edictate de legiuitor, din modalitatea de redactare a art.118 din vechiul C.pen, respectiv art.112 C.pen., legiuitorul utilizând sintagma “sunt supuse confiscării speciale”, “se confiscă“, dar şi împrejurarea că imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693 a fost achizitionat cu banii proveniti din săvârşirea infractiunilor deduse judecatii, figurand în prezent proprietate 100% a SC Grivco SA., va dispune trecerea acestui imobil in patrimoniul statului liber de orice sarcini.
7,6 milioane de euro, plimbaţi între firmele lui Voiculescu
Pentru a dispune aceasta măsură, Curtea conchide ca si acest imobil este produs indirect al faptei penale savarsite de inculpatul Dan Voiculescu, aspect ce rezulta si din documentatia cadastrala ale cărei menţiuni privind regimul juridic se coroboreaza cu inscrisurile de la ONRC privind istoricul SC Grivco SA şi SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA, dar si cu declaratiile inculpatului Pantis data in fata instantei de apel în data de 4.08 2014, din care nu au rezultat explicaţii plauzile privind plimbarea a 7 620 000 EURO intre 2 firme controlate de inculpatul Dan Voiculescu.
Una din cele mai rudimentare metode de spălare a banilor
"Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale", au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Deşi a donat averea fiicelor, acestea nu aveau dreptul la ea cât trăia Voiculescu
Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii "complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni", totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.
"Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său", au scris judecătorii în motivare.
În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a "proprietăţilor şi fondurilor murdare", el urmărind să orienteze aceste avantaje, "într-o manieră cât mai discretă", către afaceri profitabile.
"Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală", au mai arătat judecătorii în motivare.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Dan Voiculescu, din puşcărie: Ura lui Băsescu mă face mai puternic, mai demn, mai curajos
Afacere marca Grivco: Academia rămâne şi fără bani, şi fără teren
Dan Voiculescu vrea anularea condamnării sale, dar cere strămutarea de la Curtea de Apel Bucureşti
Voiculescu nu ştie ce să mai facă pentru a-şi salva averea confiscată
Fostul Institut de Cercetări Alimentare şi firma Grivco contestă sechestrul pus în dosarul „ICA”
Când a ajuns Dan Voiculescu stăpân absolut peste banii Securităţii
Avocat: „Voiculescu nu-şi înţelege condamnarea, are convingerea că procesul său a ieşit din tipar“
Voiculescu, primul în topul demnitarilor cu cei mai mulţi ani de puşcărie
Ce rămâne în urma lui Dan Voiculescu: trei secvenţe de la arestarea unui mogul media
Dumitru Ghiorghiu, expertul dat afară din DNA, se face scut pentru inculpatul Dan Voiculescu