Mircea Diaconu și Partidul Comunist Român. A fost nevoit să joace în roluri de activist și proletar și făcut membru cu forța
0Mircea Diaconu a fost actorul preferat al partidului comunist în roluri de „tovarăș” model, a omului nou, dedicat doctrinei, patriot, care construia socialismul în România. Actorul a mărturisit după 1989 că a fost obligat să devină membru de partid în timpul facultății.
Mircea Diaconu a fost un actor emblematic, atât în domeniul cinematografiei, dar și în teatru. A debutat în anul 1970 la Teatrul Bulandra iar mai apoi în 1971 a jucat pentru prima dată într-un film, mai precis ”Nunta de piatră” în regia lui Dan Pița. Din 1972, timp de 10 ani a fost angajat la Teatrul Bulandra iar mai apoi la Teatrul Nottara. Cinematografia a fost cea care l-a făcut cunoscut pe Mircea Diaconu în fiecare colț din țară. A jucat în peste 65 de filme, cu actori și regizori mari.
În cariera sa cinematografică, Mircea Diaconu a fost nevoit să joace multe roluri de comunist model, fie tineri studioși care, în locul unui post la oraș, se sacrificau patriotic pentru a merge la țară și a aplicat filosofia socialistă, fie chiar om de bază al Securității în lupta contra „bandiților” din munți, adică a partizanilor români care se opuneau comunismului. Se pare că partidul comunist avea o apetență în a ordona distribuirea lui în roluri de „băiat bun, cinstit și muncitor“, așa cum spunea scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Evident, Mircea Diaconu nu avea de ales și trebuia să joace ceea ce i se cerea. Abundența de roluri de tânăr comunist fervent, acid la adresa „dușmanilor poporului”, de erou al socialismului, au născut uneori semne de întrebare privind relația sa cu Partidul Comunist, lămurită ulterior de marele actor.
De la activistul care demasca „bandiți” la specialistul patriot
Mircea Diaconu a fost, se pare, preferat pentru rolurile de patriot comunist, implicat civic și politic, modest și care-și sacrifica confortul propriu și chiar la o carieră strălucită pentru înfăptuirea idealurilor socialiste. De exemplu, în două rânduri Mircea Diaconu joacă rolul celui care ajută autoritățile de la Centru pentru a-i prinde pe „bandiții„ din munți, care așa cum spunea propaganda comunistă, ar fi terorizat locuitorii de la sate. În realitate era vorba despre partizanii care luptau împotriva regimului comunist. În ”Capcana”, un film din 1972, Mircea Diaconu este un comunist din convingere care îl ajută pe maiorul Roman, de la Securitate să prindă ”bandiții”. În alt film, din 1977, intitulat ”Împușcături sub clar de lună”, Mircea Diaconu juca rolul sergentului Văduva, un vajnic lupător comunist împotriva partizanilor.
Urmează apoi seria de personaje de tineri socialiști, extrem de capabili, extrem de pregătiți, dar care renunță la orice confort și mărire personală pentru a veni în sprijinul comunităților rurale, pentru a construi socialismul, de la bază. Bunăoară, în filmul „Din nou împreună”, Mircea Diaconu întruchipa un inginer agronom care ajută un CAP să progreseze, în ciuda mentalităților învechite ale șefilor. Agronom este și ”Într-o vară cu Mara” din 1988, contribuind la realizarea producției, cu orice preț. Interesant, din punct de vedere propagandistic este și rolul chirurgului din filmul ”Mere roșii„ din 1976. Mircea Diaconu este un medic care merge în provincie, și se sacrifică pentru a asigura asistența sanitară oamenilor din mediul rural. Este tipul de comunist incoruptibil, nu primește plocoane și nici nu este de acord ca alții să muncească pentru el, ca în „regimul burghezo-moșieresc”. Este genul de erou socialist căruia nu-i pasă decât de bunăstarea poporului. La toate acestea se adaugă și alte roluri de activist de partid, muncitor, tânăr revoluționar. Mircea Diaconu a strălucit însă în roluri de personaj apolitic și mai apoi după 1990 în cele care arătau realitate cruntă din România tranziției.
„Am fost unul dintre cei mai tineri membri PCR”
Chiar dacă Partidul Comunist a vrut să-l vadă pe Diaconu în toate aceste roluri de activist și om de bază al socialismului, asta nu înseamnă că actorul și le-ar fi dorit neapărat. În general nu se putea refuza, fără consecințe, un asemenea rol. Evident, au existat întrebări privind apartenența politică a lui Mircea Diaconu înainte de 1989. Acesta a recunoscut deschis că a fost membru PCR, dar mai mult obligat. „Am fost membru PCR, am fost unul dintre cei mai tineri membri PCR, am fost făcut cu sila în anul II de facultate, după note, iar în 1989 eram un foarte bătrân membru de partid.”, mărturisea aceasta după 1990.