Militarii români şi americani au decis extinderea bazelor Kogălniceanu şi Câmpia Turzii
0Responasabilii militari români şi americani au avut în ultima vreme mai multe discuţii în urma cărora s-a decis extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, dar şi modul în care se poate îmbunătăţi activitatea în baza în care se află scutul antibalistic de la Deveselu.
Concret, este vorba de Reuniunea Comitetului Executiv Româno-American pentru implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” (Defense Cooperation Agreement - DCA) şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” (Ballistic Missile Defense Agreement – BMDA), care s-a desfăşurat, în perioada 2-23 noiembrie, prin sesiuni virtuale de lucru, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
În timpul acestui maraton de întâlniri de lucru s-au decis, în primul rând, măsurile care sunt obligatoriu de luat pentru îmbunătăţirea cooperării bilaterale pe timpul desfăşurării activităţilor curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu, care găzduieşte sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore. Apoi, s-a hotărât extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii şi înmulţirea exerciţiilor şi antrenamentelor realizate în comun cu aliaţii şi partenerii. Nu în ultimul rând, s-a decis dezvoltarea proiectelor de infrastructură sub egida Iniţiativei SUA de descurajare europeană (European Deterrence Initiative – EDI), care sunt considerate vitale pentru o mai bună mobilitate a trupelor în cazul unei crize de securitate.
Reuniunea a fost o urmare directă a semnării, la data de 8 octombrie, la Washington, de către secretarul american al Apărării, Mark Esper, şi ministrul român al Apărării, Nicolae Ciucă, a „Foii de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”.
Latura strategică, dar şi protejarea investiţiilor
Analistul militar Aurel Cazacu spune că prezenţa militară americană în România va creşte consistent şi mod constant. „Cele două baze au o capacitate mare de a găzdui militari şi sunt în dezvoltare continuă. Kogălniceanu mai are şi atuul unei poziţionări strategice fără cusur. Este clar că prin acest acord prezenţa militară americană la Kogălniceanu va fi masiv amplificată. Probabil vorbim de mii de militari. Un astfel de transfer de trupe necesită discuţii pentru că e vorba de probleme organizare, de logistică.
Mişcarea partenerilor americani demonstrează că România este foarte importantă pentru alianţă şi pentru Statele Unite, în particular Aurel Cazacu analist militar
Mişcarea partenerilor americani demonstrează că România este foarte importantă pentru alianţă şi pentru Statele Unite, în particular. Să nu uităm totuşi că România şi Statele Unite au semnat, recent, un acord economic de 8 miliarde de dolari pentru finanţarea unor proiecte în România, printre care şi recondiţionarea unui reactor de la Cernavodă. Este clar că, pe lângă latura strategică, prin măsura de transfer a militarilor americani la noi, Statele Unite mai înţeleg şi să-şi protejeze interesele” a precizat Aurel Cazacu.
Intervenţii de apărare sau ofensive
În aşteptarea desantului masiv american, MApN a început să reinventeze Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu pe principii NATO, investiţia totală ridicându-se la 12 miliarde de lei. Vom avea un adevărat oraş militar care în final care va arăta ca o actuală bază americană din Germania şi care va putea găzdui 10.000 de militari.
Investiţia este una importantă şi are în vedere „realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document MApN.
Pe de altă parte, Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, a fost deja modernizată de partea americană cu 40 de milioane de dolari, dar urmează să mai fie şi ţinta unor investiţii ale MApN. Aici pot opera deja avioane de luptă F-15, F-22, F-16 sau A-10 aliate, aeronave de transport strategic Lockheed C-5 Galaxy sau Boeing C-17 Globemaster III, dar şi drone înarmate MQ-9 Reaper.