Exclusiv Mesajul subtil transmis de Rusia României și UE, decriptat de la Oxford: „E important să nu ne intimideze”
0Lideri importanți din Uniunea Europeană strâng rândurile pentru a ajuta Ucraina și încearcă, împreună cu SUA, să formuleze un plan de pace mai echilibrat. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, susține, într-o analiză pentru „Adevărul”, că europenii au nevoie nu numai de unitate, dar și de un răspuns ferm la ultimele mesaje ale Rusiei.
Negocierile pentru pace în Ucraina ar putea să intre în următoarele săptămâni, dacă nu luni, în linie dreaptă, susțin tot mai mulți analiști politici. După ce planul elaborat de administrația Trump, de fapt doar un draft, a ajuns în presa americană, liderul de la Casa Albă a transmis că acesta este perfectibil, iar discuțiile pe această temă au și început.
Nemulțumiți de proiect, europenii și ucrainenii s-au întâlnit duminică, la Geneva. Dovada că și Statele Unite ale Americii vor cât mai repede un plan de pace și că sunt deschise negocierilor o arată faptul că Rubio s-a deplasat de urgență în Europa. În plus, chiar și americanii recunosc că proiectul este perfectibil. Drept urmare, Statele Unite și Ucraina au anunțat, după consultările de duminică, desfășurate la Geneva, că au elaborat o versiune actualizată și consolidată a documentului-cadru privind pacea. Potrivit părților, orice viitor acord trebuie să presupună respectarea deplină a suveranității Ucrainei.
Rusia a transmis între timp un mesaj oficial prin vocea președintelui Vladimir Putin. Acesta susține că țara sa e dispusă să negocieze, pornind de la acest plan de pace, dar după ce alți oficiali ruși au transmis mesaje confuze înainte.
Ce nu spune Putin, dar lasă de înțeles
Ce nu a spus, însă, Putin, sau cel puțin nu o face cu subiect și predicat, este să explice motivul pentru care dronele rusești continuă să zboare deasupra României și a țărilor NATO din Europa. Rând pe rând, statele baltice, Republica Moldova, România, Polonia, iar mai apoi și alte țări europene s-au confruntat inevitabil cu această problemă.
Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, explică, pentru „Adevărul”, care este de fapt mesajul subtil transmis de Kremlin aliaților prin numărul mare de drone rusești a căror prezență în spațiile aeriene ale statelor aliate a devenit deja aproape o obișnuință.
Corneliu Bjola admite că liderii europeni nu au reușit mereu să dea dovadă de o coeziune de nezdruncinat, dar amintește că țări ca Regatul Unit, Germania și Franța sprijină în continuare activ Ucraina. Sprijinul constă în fonduri importante și arme și muniție, extrem de prețioase pentru ca ucrainenii să poată menține frontul.
„Până la un anumit moment se poate vorbi de o anumită lipsă de coeziune, dar ar fi nedrept să punem această etichetă. În realitate, în problemele esențiale europenii arată că sunt foarte uniți și transmit mesajul corect al susținerii Ucrainei. Desigur, cu excepția unor state ca Ungaria și Slovacia, dar care sunt izolate. Acum, evident că se poate mai bine. Dar să apreciem ceea ce se face bine, pentru că se fac multe lucruri bune. Dacă ne referim la Germania, vedem că această țară este implicată acum foarte puternic și oferă un ajutor financiar extrem de important pentru Ucraina. De altfel, datele arată că Germania a depășit Statele Unite ale Americii, din punct de vedere al ajutorului financiar acordat Kievului. Asta înseamnă arme și bani pentru armele și muniția importată din Statele Unite ale Americii. În același timp, se vede că Franța s-a implicat și ea și continuă să sprijine foarte bine Ucraina, este o țară implicată. Și mai sunt și alte țări europene care sprijină fiecare după puteri Ucraina”, spune Bjola.
Mesajul subtil transmis de dronele Federației Ruse
Inclusiv România a avut o poziție corectă și a încercat să se ridice la înălțime. Fără ca ajutorul României să poată fi comparat cu cel dat de Germania sau Franța, Bucureștiul a arătat implicare, spune Corneliu Bjola.
„Și România a participat și participă. Evident, România o face proporțional, la nivelul economiei sale. Dar, ce se poate spune, pe lângă ajutorul dat Ucrainei și sprijinul complex diplomatic, trebuie să fim atenți la dronele Rusiei și la mesajele pe care rușii ni le transmit. Nu numai nouă, ci întregii Uniuni Europene. Și să le răspundem ferm”, mai spune Bjola.
Corneliu Bjola vorbește aici despre veritabilul război hibrid pornit de Moscova și care provoacă în unele momente panică în Europa. Dronele rusești sunt văzute tot mai des și tot mai adânc în Europa, iar în acest context devine evident că Rusia vrea să transmită un mesaj sau mai multe aliaților.
„În momentul în care Rusia utilizează tot mai mult aceste drone, te «împunge» practic cu ele, este clar că așteaptă o reacție de la tine, adică să vadă panică. Mesajele Rusiei pot fi interpretate, dar eu consider că cel mai important este că rușii vor să ne transmită ideea că, «dom'le, noi vă atragem atenția prin aceste incursiuni, poate ar fi bine să vă păstrați, să vă țineți sistemele de apărare antiaeriană și să nu le mai donați Ucrainei. Că aveți nevoie de ele». În acest fel, Moscova încearcă să influențeze decizia statelor europene și să le facă să ezite să mai trimită arme Ucrainei. Rușii se pricep când vine vorba de acest război hibrid, trebuie să arătăm că am învățat și noi din cele întâmplate până acum. Altfel, dacă vreți, e un mesaj tipic rusesc, dar care nu trebuie să sperie sau să intimideze”, explică Bjola.
Cum trebuie să-i răspundă aliații Federației Ruse
Reacțiile europene au fost diverse, de la intimidare și până la răspunsuri ferme date Kremlinului. Corneliu Bjola dă aici exemplul Danemarcei. Nordicii au fost de la început printre cei mai activi în politica de sprijin acordat Ucrainei. Și deși Danemarca nu este cel mai mare sau cel mai influent stat european, a reușit să se achite foarte bine de sarcinile pe care și le-a fixat singură.
Asta înseamnă că danezii au trimis Ucrainei multe arme și au contribuit cu sume importante pentru finanțarea acestei țări, evitând un colaps economic și militar ucrainean. Bineînțeles că Federația Rusă nu a rămas datoare și a subliniat mesajul pentru Copenhaga. Un mesaj care nu a speriat autoritățile daneze, ci le-a făcut să răspundă ferm, arătând că nu pot fi intimidate.
„Un răspuns ferm a dat Danemarca. Danezii le-au răspuns foarte clar rușilor. Și le-au răspuns printr-un nou pachet de arme dat Ucrainei, un pachet mare de circa 400 de milioane. Danemarca ajută Ucraina inclusiv cu sisteme antiaeriene, dar și prin stimularea industriei comune de apărare. Se produc acum arme în ambele țări. Ăsta a fost și motivul pentru care Rusia și-a întețit atacurile cu drone asupra Ucrainei, dar și mesajele la adresa Danemarcei și a altor state”, adaugă Corneliu Bjola.
Expertul insistă asupra faptului că toate statele europene vizate trebuie să transmită același mesaj ferm Rusiei și să dea dovadă de unitate. Doar așa Rusia poate fi descurajată și convinsă să bată în retragere. Pe de altă parte, Corneliu Bjola susține că a sosit vremea ca europenii să găsească cele mai bune soluții pentru a sprijini Ucraina. Iar acest lucru nu înseamnă arme foarte scumpe, ci drone și armament care să permită ucrainenilor să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei.
Cum putem fi eficienți și să ajutăm Ucraina
„Este momentul ca resursele aliaților ce sunt destinate Ucrainei să fie folosite cât mai eficient, în așa fel încât ucrainenii să aibă beneficii maxime. Și nu este nevoie să dai Ucrainei avioane F 35 și alte arme sofisticate și scumpe. Sigur, ar fi ideal să le dăm arme cât mai performante, dar pânî acolo trebuie să le dăm arme cu care să doboare dronele ieftine ale Rusiei, care le fac cele mai mari probleme”, punctează Bjola.
România este una dintre țările care pare că a înțeles acest lucru, iar în acest fel s-a născut și colaborarea pentru drone cu Ucraina.
„Aici trebuie văzut exact și care este experiența ucraieană. De aici a plecat această idee a colaborării între Polonia și România. România, după anumite ezitări, s-a racordat bine. Și pare că începem să înțelegem cum să lucrăm eficient pe acest gen de probleme, împreună cu aliații noștri. Evident, toate acestea mai pot fi îmbunătățite, dar putem vorbi de un aspect pozitiv și de o direcție corectă”, încheie Corneliu Bjola.