Matia Corvin: şi ungur, şi român

Aducem în prim-plan, în ediţia lunii martie a revistei „Historia“, figura regelui Ungariei, Matia Corvin. Ce ştim noi, românii, despre el? Că este un grup statuar la Cluj care îl reprezintă şi mai este o controversă între români şi maghiari legată de o inscripţie de pe soclul statuii.

Mai ştim că Matia Corvin a avut un conflict cu Ştefan cel Mare, diferend soluţionat de domnitorul Moldovei prin victoria de la Baia. Nici raporturile cu Vlad Ţepeş nu au fost dintre cele mai cordiale, voievodul muntean fiind întemniţat mai bine de zece ani la porunca regelui maghiar.

Dar unul dintre cele mai importante lucruri legate de marele rege al Ungariei este mai puţin scos în evidenţă. Bineînţeles, ştim cu toţii că Matia Corvin este fiul lui Iancu de Hunedoara, deci român după tată. Mama sa, soţia lui Iancu, este unguroaică, Elisabeta Szilagy. Însă am preferat, de-a lungul vremurilor, să-l privim pe Matia Corvin ca pe un invadator, un inamic al lui Ştefan cel Mare şi al lui Vlad Ţepeş. La rândul lor, nici ungurii nu au vrut să insiste asupra originii marelui rege din motive lesne de înţeles. În epocă nu conta originea etnică, ci descendenţa nobiliară.

Dezavantajat că nu provenea dintr-o familie domnitoare în Europa, precum regii maghiari de dinaintea sa, Matia s-a lovit de problema originii sale. Iar răspunsul pe care l-a găsit a fost că se trage din romani, tocmai datorită faptului că valahii sunt urmaşii Romei. A fost un curent de gândire promovat la curtea sa, curent preluat mai târziu cu atâta fervoare de intelectualii ardeleni.

Dosarul revistei „Historia“ dedicat figurii lui Matia Corvin se încheie cu această întrebare: „De ce nu putem depăşi clişeele şi refuzăm să îl asumăm pe Matia Corvin în Panteonul Istoriei Românilor, la fel cum am făcut cu tatăl său, Iancu de Hunedoara?“

Click aici pentru a citi continuarea articolului!