Magistrații se opun reformei pensiilor speciale. Începe blocajul în Justiție
0Magistrați din mai multe instanțe și parchete au anunțat că sunt nemulțumiți de prevederile proiectului privind pensiile speciale, iar decizia lor este amânarea pe termen nelimitat a tuturor dosarelor, cu excepția celor urgente.
UPDATE CSM a venit cu precizări privind nemulțumirile față de reforma pensiilor speciale, subliniind că înțeleg principiile generale, dar au anumite solicitări punctuale.
---
Anunțul Coaliției de guvernare că va crește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați și că va schimba modul de calcul al pensiei astfel încât să fie luate ca bază veniturile pe o perioadă mai lungă, nu doar cele din ultimul an de activitate au nemulțumit profund mai multe instanțe și parchete de pe lângă acestea. Magistrații susțin că modificarea pensiilor speciale ar încălca independența justiției.
Judecătorii Curţii de Apel București, prin Adunarea Generală de marți, a decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023,să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.
„Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei”, arată instanța.
„Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare”, mai susține sursa citată.
Poziționări similare au venit și de la Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Curții de Apel Timișoara, Bihor și Sibiu, dar și Curtea de Apel Târgu Mureș. Solidarizări au venit și din partea DNA și DIICOT.
Urmează să aibă loc noi consultări între reprezentanții Justiției și principalii lideri politici, Marccel Ciolacu (premier) și Nicolae Ciucă (președintele Senatului). De asemenea, și Gorghiu, din postura de ministră a Justiției, e implicată în discuțiile între părți.
Poziția CSM
Forul reprezentativ al judecătorilor şi procurorilor transmite că „înţelege nevoia de reformare a sistemului de pensii” şi transmite deschiderea spre o cooperare loială cu autorităţile implicate în procesul de reformă. „Nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupaţi de găsirea celor mai adecvate soluţii normative pentru a da eficienţă acestui proces, cu respectarea independenţei justiţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii.
„Consiliul ia act şi susţine necondiţionat poziţia exprimată de magistraţi în adunările generale convocate astăzi, 20.06.2023, în sensul că această situaţie este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie. (...) Reamintim deschiderea Consiliului spre o cooperare loială cu autorităţile implicate în procesul de reformă şi faptul că nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupaţi de găsirea celor mai adecvate soluţii normative pentru a da eficienţă acestui proces, cu respectarea independenţei justiţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie”, se arată în comunicatul CSM.
Modificările avute în vedere la pensiile speciale
O prevedere importantă din proiectul aflat la Parlament este creșterea vârstei de pensionare a magistraților, de la 50 de ani la 60 de ani, până în 2035. În document este prevăzută reajustarea procentului aferent bazei de calcul, de la 80% la 65% din media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, gradual, de la 12 luni până la 300 de luni, pentru toate categoriile de beneficiari, respectiv: personalul auxiliar din instanțele judecătorești, auditorii externi, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic, membrii corpului diplomatic și consular.
Sunt exceptate pensiile magistraților, protejate de deciziile Curții Constituționale a României, unde e menținută proporția de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. E cazul pentru cei care se pensionează până la 31 decembrie 2023. După 1 ianuarie 2024, perioada de raportoare de 12 luni începe să crească până în 2043 la 300 de luni.
Perioada permisă ca asimilată (adică având o vechime în altă profesie juridică – notar, avocat etc.) scade treptat până în 2029, când nu va mai fi permisă. Mai precis, dacă în 2024 va mai fi permisă o perioadă asimilată de cinci ani, de la an la an va fi diminuată această perioadă.
Nicio pensie nu va mai putea să depășească venitul obținut în perioada de cotizare, adică din timpul activității în câmpul muncii.