Legea securităţii cibernetice, constituțională SURSE

Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de către USR şi a Forţei Drepte asupra Legii securităţii cibernetice, potrivit News și Hotnews, care citează surse din instituție.

Respingerea sesizării va duce la trimiterea proiectului de lege la șeful statului, Klaus Iohannis, pentru a fi promulgat.  

Pe 22 decembrie 2022, deputaţii USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legea securităţii cibernetice, formaţiunile afirmând că legea a fost adoptată în viteză de coaliţia PSD-PNL-UDMR, fără o dezbatere reală în societatea civilă şi în Parlament, şi încalcă grav dreptul la viaţă privată al românilor.

„USR nu poate accepta ca România să fie transformată de Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă într-o republică a securiştilor, precizează formaţiunea”, arată comunicatul de presă.

USR mai precizează că nu poţi să obligi sute de mii de furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică să-şi toarne clienţii şi să ofere pe tavă, fără mandat de la judecător, date şi informaţii private ale acestora.

Forţa Dreptei spune că „sesizarea are în vedere argumente care ţin de modul defectuos în care a fost reglementat acest domeniu, utilizându-se în mod deliberat formulări vagi şi echivoce”, mai indică sursa citată.

De asemenea, pe 27 decembrie 2022, Renate Weber, Avocatul Poporului, a trimis Curții Constituționale a României sesizarea de neconstituționalitate referitoare la prevederile Legii privind securitatea şi apărarea cibernetică a României precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Undă verde și pentru creșterea salariilor primarilor

Tot în ședința de marți, CCR a respins sesizarea Opoziției prin care contesta mărirea salariilor aleșilor locali cu aproximativ 10%, potrivit informațiilor „Adevărul”. Decizia va duce la creșterea și altor categorii de indemnizații.

Legislativul a adoptat creșterea lefurilor pentru aleșii locali la finalul lunii septembrie. Partidele Puterii, adică PSD, PNL și UDMR, nu s-au lăsat până nu au văzut că Parlamentul trece într-un ritm accelerat proiectul de lege prin care sunt crescute lefurile aleșilor locali, adică ale primarilor, viceprimarilor, președinților de CJ și vicepreședinților de CJ, și de Camera Deputaților. Propunerea a trecut cu 168 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”.

Decizia adoptării proiectului a fost ca urmare a presiunii venite dinspre primarii și șefii de Consilii Județene, care i-au avertizat că dacă nu vor lua măsuri privind pensiile și salariile, la următoarele alegeri nu vor mai mobiliza electoratul la urne. Iar Puterea, care are aproape 95% din aleșii locali, s-a conformat. Mai mult, decizia venea în contextul în care Coaliția nu avea de gând să accepte intrarea în plată a pensiilor speciale pentru aleșii locali nici în 2023, ceea ce a dus la a patra amânare consecutivă. 

Concret, lefurile aleșilor locali vor fi crescute cu aproape 10%, pentru că va fi făcută actualizarea salariilor prin raportarea la salariul de minim de 2.300, nu de 2.080. Prin urmare creșterea salariilor primarilor și președinților de CJ va fi între 880 de lei și 2.200 de lei. De asemenea, creșterile viceprimarilor și a vicepreședinților de CJ vor fi între 660 de lei și 1.760 de lei. Potrivit unei analize a „Adevărul”, impactul bugetar doar pentru primari, viceprimari, șefi de CJ și vicepreședinți ar fi de circa opt milioane de lei lunar.

Inclusiv indemnizațiile de consilieri locali vor crește cu 10%, pentru că ele se raportează la salariile pe care le încasează primarii și președinții de Consilii Județene. De exemplu, un consilier general va avea indemnizația mărită de la 2.080 de lei la 2.300, iar tot ce trebuie să facă e să participe la o ședință lunară.