INTERVIU Adrian Thiess, omul care l-a adus pe Gorbaciov la București. Culisele vizitei ultimului lider al URSS

Într-un interviu acordat „Adevărul”, omul de afaceri Adrian Thiess, persoana care s-a ocupat de aducerea lui Mihail Gorbaciov la București, dă detalii despre discuțiile purtate în format restrâns.

„Adevărul”: Cum vedeți retrospectiv, dincolo de faptul că este un personaj care a intrat în istorie, personajul Mihail Gorbaciov, mai ales ca ați apucat să discutați cu acesta, fiind persoana care s-a ocupat de vizita sa la București, în aprilie 2010?

Adrian Thiess: Am avut onoarea și oportunitatea să port o discuție de câteva ore, personal, 1 la 1. Am avut multe întrebări legate de schimbările care s-au produs în urma demersurilor pe care le-a făcut, lucruri care mă interesau la modul personal despre Ceaușescu, despre tot ceea ce a însemnat. Am avut o masă cu mai multe personalități din lumea politică și economică din România. Îmi amintesc faptul că unul dintre ei a și spus la un moment dat: Domnul Gorbaciov, vă mulțumesc pentru simplul fapt că dacă nu ați fi fost dumneavoastră și schimbările pe care le-ați putut face, și acum poate eram un simplu inginer la IMGB. Iar astăzi sunt un om de afaceri, milionar, realizat.

Eu îl întrebasem la un moment dat cum trăiește cu sentimentul că este iubit în toată lumea. Gorbaciov umplea stadioane în SUA. În Germania era un erou național, adică era respectat mai mult decât orice om politic din Germania, pentru ce a putut să facă. L-am întrebat cum se simte când vede că în Rusia popularitatea sa este sub 3%.

Îmi amintesc lucruri pe care le-am discutat cu el când eram în mașină. Plecam de la hotel și eram în drum spre Aeroportul Băneasa, de unde trebuia sa decoleze către Moscova. Se uita așa la Casa Scânteii și își amintea că ultima oară când a trecut pe aici era multă lume, când a venit în 88 sau 89. I-a spus lui Ceaușescu la acel moment că cine nu pleacă la momentul potrivit, e pedepsit de către viață sau ceva de genul acesta.

Adevărul: Vă aduceți aminte dacă au fost cerințe speciale din partea lui Mihail Gorbaciov pentru vizita sa? 

Nu, a fost un om extrem de modest. A venit cu un avion privat de la Moscova, a fost însoțit de doi ofițeri de securitate, având protecția statului rus. A fost însoțit și de un personaj extrem de interesant, traducătorul lui personal, pe care l-a avut inclusiv când era președintele Uniunii Sovietice. Acel om a participat la cele mai importante întâlniri, la cele mai mari decizii politice. Un om adorabil. Nu a avut nicio pretenție, a fost foarte modest.

Nu știu exact în ce an a fost semnarea de la Malta, acum 30 de ani dacă nu mă înșel. Voiam să îl duc în Malta, cu ocazia acelei întâlniri istorice și am vorbit cu omul lui de încredere, care îi conduce toate fundațiile. I-am zis Alexander ce părere ai să mergem să facem un eveniment frumos la Malta și zice: Adrian, nu se poate. Asta era acum trei ani. El s-a retras complet din viața publică, nu mai putea să participe la niciun eveniment, era deja foarte bolnav.

Adevărul: A transmis celor cu care a luat cina la București, în format restrâns, vreun mesaj anume?

Nu. Mi-a spus mie un lucru foarte important. Este practic cel mai relevant lucru pe care l-a spus. Nu l-a spus public, mi l-a spus mie. La plecare zice: Adrian, mi-a plăcut tare mult să vin în România, am multe amintiri legate de țara voastră, dar să știi că am constatat cu tristețe altceva. Voi în loc să vă bucurați că lucrurile s-au schimbat și sunt altfel decât au fost înainte de 1989, mulți dintre voi trăiți încă în trecut.

La modul că toate întrebările care erau, erau legate de trecut în sensul l-ați împușcat pe Ceaușescu, ați trimis KGB-ul să facă revoluție, adică lumea în loc să vadă partea bună, vine și povestește despre trecut. A zis: Uitați-vă înainte, nu vă uitați înapoi că aia e istorie. Nu menționați tot timpul, istoria are locul ei, dar trebuie să te uiți înainte să vezi lucrurile pozitive. 

A spus la un moment dat, că l-a întrebat o jurnalistă la ieșire din restaurant despre părerea lui că au fost împușcați soții Ceaușescu, că au fost împușcați ca niște animale. Cum să faci așa ceva? Să îi împuști de Crăciun ca pe niște animale? 

Au fost ambasadori acolo, au fost oameni de afaceri, oameni politici. Nu a început să ne povestească acolo nu știu ce lucruri de istorie. Era interesul mult mai mare din partea fiecăruia de acolo să îi povestească cum au evoluat lucrurile ulterior deschiderii acestei politici. Ne-a povestit cum s-a întâmplat asta și mi-a spus și mie personal: Băiatule, să știi că eu sunt comunist, dar era clar că nu se putea mai departe așa. A trebuit să facem aceste concesii.