Guvernul vrea o implicare mai mare în reconstrucția Ucrainei. „Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România”

Guvernul României, în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți, 24 martie, o conferință cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”.

Potrivit unui comunicat publicat de Guvern, în cadrul evenimentului s-a discutat despre cele mai recente evaluări privind nevoile de redresare, reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, precum și modalitățile de consolidare a rolului României în contribuția la aceste eforturi, în sectoare strategice.

Guvernul precizează că România are un rol important în reconstrucția Ucrainei și că sunt analizate măsurile și pașii necesari pentru a valorifica acest potențial și a stabili o strategie pe termen scurt și mediu.

„România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană.

Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Reprezentantul special al României pentru reconstrucția Ucrainei, Mihai Jurca.

Reconstrucția Ucrainei, estimată la 588 de miliarde de dolari

Anna Akhalkatsi, reprezentant al Băncii Mondiale, a felicitat România pentru sprijinul acordat Ucrainei și a subliniat că țara noastră poate avea un rol important în reconstrucție, estimată la 588 de miliarde de dolari.

„Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă.

Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a declarat Anna Akhalkatsi în cadrul conferinței.

Ministerul Energiei arată că România poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin gazele din Marea Neagră și capacitățile de stocare ale Ucrainei.

„Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, adaugă instituția citată.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Transporturilor a punctat prioritățile urmărite de România în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei.

Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere (inclusiv cu finanțare prin programul SAFE), deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina.

Pe lângă dimensiunea instituțională și financiară, contribuția României la reconstrucția Ucrainei implică și susținerea din partea mediului privat. Astfel, au fost evidențiate măsuri existente de stimulare a participării companiilor românești private în acest proces, cât și potențiale oportunități și provocări viitoare.

Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale.

La eveniment au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai agențiilor regionale, precum și reprezentanți ai patronatelor și ai mediului de afaceri.

Cele mai mari pagube produse de război, înregistrate în sectorul locuințelor

Estimarea actualizată, de 588 de miliarde de dolari, pentru perioada februarie 2022 – decembrie 2025, este cu 12% mai mare față de anul trecut. Instituțiile explică majorarea prin deteriorarea accelerată a infrastructurii energetice, unde pagubele au crescut cu 21% într-un singur an.

Evaluarea nu include însă distrugerile provocate de atacurile intense din ianuarie și februarie 2026, care au lăsat zeci de mii de ucraineni fără căldură, apă și electricitate în cea mai grea iarnă din ultimele decenii.

Cele mai mari pagube sunt înregistrate în sectorul locuințelor, unde 14% din fondul locativ este  grav afectat sau distrus, valoarea totală fiind de 61 de miliarde de dolari. Transporturile au suferit pierderi de 40,3 miliarde, iar sectorul energetic, de aproape 25 de miliarde, cu pene de curent care au ajuns până la 18 ore pe zi în unele regiuni.