Legea Apărării și a Pregătirii Populației, trimise la Parlament pentru adoptare. Moșteanu: „Rezerva operațională este îmbătrânită”

Guvernul a aprobat joi, 2 octombrie, proiectul Legii Apărării Naționale și proiectul Legii Pregătirii Populației pentru Apărare. Românii vor putea solicita Ministerului Apărării să participe, voluntar, la un program de pregătire militară de bază. Ținta MApN este de 120.000 de militari profesioniști. Deocamdată personalul civil și militar numără 80.000. 

UPDATE 13.20 Anunțul ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că cele două inițiative au reluat parcursul de avizare înainte de a ajunge pe masa Guvernului, odată cu schimbarea conducerii guvernamentale:

„Ambele proiecte merg către Parlament. Cerem procedură de urgență și am încredere că, până la finalul anului, vor fi aprobate. Vom avea aceste proiecte transformate în legi. Proiectul privind pregătirea populației pentru apărare pleacă de la o necesitate: rezerva operațională este îmbătrânită. În fiecare an pierdem din rezervă, iar anul acesta trec în retragere 120.000 de soldați; anul viitor încă 118.000. Vorbim, astfel, de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere pentru că depășesc vârsta de 55 de ani, conform legii. Este nevoie să întinerim structura de vârstă.

Periodic vor fi diverse pregătiri, există un calendar multianual. Vom vedea echipamente noi care vor intra în înzestrarea armatei. Propunem să fie remunerați cu trei salarii medii. Vom vedea ce formă va ieși din Parlament în final. Modificarea principală este aceasta, introducerea conceptului de voluntari militari”, a declarat Moșteanu.

Cel de-al doilea proiect privește apărarea națională: 

„Avem această lege în care sunt 6 instituții avizatoare. (…) Legea definește în mod cuprinzător apărarea națională, stabilește rolul MApN, statuează principiul conducerii unice interinstituționale, realizează cadrul normative intern, creează un cadru pentru reacții adaptate și multe alte lucruri despre modul în care instituțiile colaborează între ele și cu partenerii și aliații”, precizează Moșteanu.

Plan pentru producția dronelor 

România planifică producția de drone împreună cu Ucraina, context în care ministrul a precizat că urmează semnarea unei scrisori de intenție: „Legat de construirea dronelor împreună cu Ucraina, Ucraina a fost nevoită să inoveze rapid, sunt lideri în ce înseamnă producție de drone. Sunt inovativi și vrem să beneficiem de aceste inovații. Au fost mai multe discuții, am discutat săptămâna trecută cu șeful cancelariei, urmează să semnăm o scrisoare de intenție și niște pași ulteriori până vom face un joint-venture”.

„Zidul de drone” propus de Comisia Europeană 

„Este o propunere a Comisiei care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Noi am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant pentru a crește capacitatea de apărare anti-aeriană”, a precizat ministrul, răspunzând unei întrebări.

El a precizat că România vrea „capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni”: 

„Noi nu avem nevoie de drone de atac. Avem nevoie de drone de interceptare. Un tip de drone care este încă în dezvoltare. Este un proces de dezvoltare industrială în curs, care va continua într-un ritm rapid (...). Când vorbim de „drone-wall” nu vorbim de un zid de drone”. 

Întrebat dacă se conturează un scenariu în care dronele rusești ar putea fi lovite în Ucraina, , ministrul a precizat: „Nu, în momentul acesta nu. Aliații au decis că alianța nu se implică dincolo de granițele alianței, în spațiul aerian al Ucrainei. Decizia este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean”.

Planuri privind achiziția de blindate 

„Toate echipamentele militare au costuri de mentenanță ridicată. E nevoie de înzestrarea armatei, armata a fost cumva abandonată mulți ani de zile. Odată cu războul din Ucraina, toate țările europene și-au dat seama că sunt subechipate, subînzestrate. Noi am stabilit în 2022 că achiziționăm 54 de tancuri Abrams, urmează să vină în 2027 – 2028. Etapa a doua de înzestrare este cu 216 tancuri. 

Aceste ținte sunt stabilite împreună cu aliații. Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri și o sumă estimată de 6,5 miliarde euro. Urmează o procedură de licitație restrânsă cu condiția de localizare a producției în România. Este esențial să avem baza industrială aici pentru producție și mentenanță. Asta va fi condiție obligatorie”, a mai precizat ministrul.

Corvetă achiziționată din Turcia, operațională din prima zi 

Ministrul mai anunță că va fi operațională din prima zi corveta achiziționată din Turcia. „Va fi operațională din prima zi. Corveta e gata, e funcțională, e nouă, am primit aprobarea Parlamentului pentru a semna contractul. Undeva în noiembrie va fi finalizat acest contract, corveta va intra în serviciul armatei, deci este gata, are armament pe ea, standarde NATO.

Peste armamentul standard va veni un sistem de rachete americane, care vor echipa toate forțele navale române. Integrarea se va face aici în România. E o corvetă de care armata română are nevoie”.

MApN, țintă de 120.000 de militari profesioniști 

Întrebat de câți militari are nevoie România, ministrul a precizat că „există o țintă de 120.000 militari profesioniști, absolut suficientă pentru nevoile Armatei”.

„Mai avem până acolo, suntem peste 80.000, personal civil și militar. Totul ține de dorința oamenilor de a intra în Armată. Când vorbim de mărimea și înzestrarea Armatei, vorbim de niște cheltuieli semnificative, vor crește până la 3,5% cheltuieli de apărare și 1,5% cheltuieli conexe până în 2025”, a mai explicat Moșteanu. 

Transfer de fonduri de la înzestrare pentru plata salariilor 

Despre transferul unor fonduri de la înzestrare pentru plata salariilor MApN, ministrul a precizat: 

„Situația nu este gravă. Am găsit soluții la rectificare. Din păcate asta este situația pe care am moștenit-o. Bugetul de anul acesta a fost destul de fantezist. (...) Mutăm între capitolele bugetare diverse sume”. 

Precizări privind misiunile externe

Potrivit noului proiect privind apărarea națională, președintele poate dispune angajarea de capacități militare pentru protejarea cetățenilor români în afara teritoriului, chiar și în cazul unor conflicte militare, ministrul explicând: 

„În 2021 am avut efective militare în Afganistan, ne-am retras prin Pakistan cu retragerea SUA. În aceste cazuri trebuie deplasată și o forță de protecție. Ăsta este genul de operațiune pentru care avem nevoie de un astfel de cadru. 

Avem mulți soldați în diverse misiuni externe, avem reprezentanțe și ambasade. (...) Orice român scos foarte repede dintr-o zonă de conflict, trebuie să avem acest cadru”, a mai explicat ministrul. 

UPDATE 13.10: Proiect privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a explicat la finalul ședinței de Guvern că a fost aprobat și un proiect de lege privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, care va fi trimis în procedură de urgență la Parlament.

Scopul acestuia este descurajarea acestor tipuri de comportamente: „Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredre, stabil și de predictibil. (...) Se schimbă - trecerea de la contravenție la infracțiune”, precizează Țoiu.

Legea include o perspectivă modernă, privind explicit și criptoactivele în definiția fondurilor, potrivit precizărilor.

UPDATE 13.00: Proiectul Legii Apărării Naționale și proiectul Legii Pregătirii Populației, aprobate în ședința Guvernului

Executivul a aprobat în ședința de Guvern de joi, 2 octombrie, proiectul apărării naționale a României și un alt proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. 

Cele două inițiative vor intra în dezbaterea Parlamentului. 

Un alt proiect de lege discutat de liderii guvernamentali privește punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. 

***

Știrea inițială 

Românii vor putea solicita Ministerului Apărării să participe, voluntar, la un program de pregătire militară de bază, potrivit unui proiect de lege. Programul de pregătire va dura până la patru luni.

Potrivit proiectului, care figurează pe ordinea de zi a ședinței de joi, 2 octombrie, a Guvernului, programul va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

De asemenea, proiectul vizează bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. 

Înscrierea în program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecție, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară.

Pe timpul derulării programului, soldaţii/gradaţii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen. De asemenea, se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Cetăţenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază primesc o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.

Centrele militare îi iau în evidenţă şi îi introduc în rezerva operaţională. Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate.

Proiectul de lege modifică şi completează legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

La final, statul le oferă un bonus de 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii medii brute. Astfel, un tânăr care finalizează stagiul voluntar pleacă acasă cu echivalentul a aproximativ 6.000 de euro.

În general, pregătirea militară înseamnă instruirea și exercițiile pe care le urmează recruții pentru a putea executa misiuni și a răspunde situațiilor de apărare sau securitate. Aceștia fac antrenamente fizice pentru rezistență și forță, învață tactici și strategie militară și manipulează armele.