Fost director IT din Ministerul Justiţiei, trimis în judecată în dosarul lui Relu Fenechiu

Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe fostul director IT din cadrul Ministerului Justiţiei, Ion Krech, a fost trimis în judecată, pentru deturnare de fonduri europene prin documente şi declaraţii false, în dosarul în care fostul ministru Relu Fenechiu şi-a recunoscut faptele.

Potrivit procurorilor DNA Ploieşti, în perioada 2012-2015, Ion Krech, în calitate de director delegat al Direcţiei Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului de Justiţie, manager a două proiecte de informatizare finanţate din fonduri nerambursabile derulate de minister şi preşedinte al comisiilor de evaluare şi licitaţie, a pretins şi a primit, prin  intermediul a două persoane, de la reprezentanţii unor firme de software, în tranşe, suma totală de 274.000 euro.

„În acelaşi context, inculpatul a acceptat şi promisiunea făcută de trei persoane privind sprijinul în obţinerea unei funcţii de conducere în cadrul unei instituţii publice (titular al postului de director Direcţie IT, în cadrul Ministerului de Justiţie). Aceste foloase au fost pretinse şi primite pentru ca inculpatul Krech Ion, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să sprijine firmele respective în câştigarea licitaţiilor pentru atribuirea şi realizarea proiectelor de informatizare derulate de Ministerul Justiţiei, în valoare totală de 29.606.559 lei fără TVA”, arată un comunicat al DNA.

Caiet de sarcini făcut după specificaţiile firmei de software

Potrivit procurorilor, Ion Krech a conceput şi redactat împreună cu reprezentanţii uneia dintre firmele de software documentele aferente licitaţiei, inserând în cuprinsul lor cerinţe menite a-i favoriza pe aceştia din urmă. Mai mult, cu câteva luni înainte de publicarea oficială, Krech le-a trimis reprezentanţilor uneia dintre firmele de software caietul de sarcini ce urma să fie publicat de Ministerul Justiţiei.

Pe tot parcursul procedurilor, fostul director IT a întocmit mai multe documente false. „Respectiv rapoartele procedurilor pentru ambele proiecte, declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate pe propria răspundere (în care a declarat în mod nereal că nu are legătură cu niciunul dintre participanţii la procedura de licitaţie, deşi pretinsese şi primise de la aceştia sume de bani cu titlu  de mită),

- un proces verbal de recepţie cantitativă şi calitativă întocmit formal pentru crearea aparenţei efectuării plăţii în condiţii de legalitate, deoarece echipamentele hardware nu au fost  livrate”, arată comunicatul DNA.

Relu Fenechiu şi-a recunoscut faptele

În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei având ca obiect recunoaşterea comiterii faptelor de către inculpatul Fenechiu Relu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată şi spălare a banilor, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.

În esenţă era vorba de contractul care a avut ca obiect furnizarea de produse şi servicii necesare implementării proiectului „Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”. La această licitaţie s-au înscris 7 societăţi  sau asocieri de firme.

„De precizat că, niciuna dintre firmele care au depus ofertele nu a încheiat o asociere cu o societate producătoare de hardware şi derivate internă sau multinaţională cu reprezentanţă în România, toate asocierile sau acordurile de asociere fiind între firme din domeniul IT, cu o largă susţinere în mediul politic, printre membri din Guvern sau secretari de stat, directori din direcţii IT”, arată procurorii DNA, în acordul de recunoaştere a vinovăţiei din cazul Relu Fenechiu.

Cine a participat la licitaţie

Potrivit datelor de al DNA, la licitaţia publică organizată de Ministerul de Justiţie pentru acest proiect au fost depuse  oferte de către:

Acord de asociere între SC Insoft Development &Consulting SRL, Bucureşti şi Asesoft SA,  Ploieşti (Prahova), lider de asociere fiind SC Insoft Development &Consulting SRL;

SC Bion Advanced Suport Team SRL, Bucureşti;

SC Infomation Business Consulting SA, Bucureşti;

SC Xor-IT Systems – nu a depus documente în SEAP;

Acord de asociere între SC Siveco România SA, Bucureşti şi SC East European Bussiness Arhitects SRL, , Bucureşti, lider de asociere fiind SC Siveco România SA;

SC Power Net Consulting SRL, Bucureşti;

SC Intrarom SA,  Bucureşti.