Forumul Judecătorilor cere CCR să blocheze legea pentru modificarea pensiilor magistraților: „Sesizarea ÎCCJ conține suficiente temeiuri pentru a fi admisă”

Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a trimis Curții Constituționale a României un memoriu în care cere admiterea obiecției de neconstituționalitate depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea referitoare la pensiile speciale ale magistraților.

„Subscrisa Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, cu personalitate juridică (...)cunoaște faptul că, din punct de vedere procedural, nu are calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional”, se arată în preambulul documentului.

În memoriul formulat de Forumul Judecătorilor, se arată că „sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție conține „suficiente temeiuri pentru a fi admisă, fiind amplu motivată”.

Asociația Forumul Judecătorilor reclamă că noile condiții majore de pensionare afectează magistrații, arată că jurisprudența CCR protejează pensia magistraților ca parte a independenței justiției și avertizează că noile reguli privind pensia pot provoca demisii și dezechilibre bugetare.

„Doar pentru a preciza anumite critici de neconstituționalitate, învederăm și următoarele aspecte: Comisia de la Veneția a criticat creșterea vârstei de pensionare în condițiile în care magistrații în funcție nu se pot retrage în condițiile legii în vigoare, lege care urma a fi modificată în sensul creșterii vârstei de pensionare. Astfel: «[…] În ceea ce privește vârsta de pensionare, Comisia de la Veneția a exprimat critici dure cu privire la reducerea vârstei de pensionare atunci când acest lucru se aplică judecătorilor în funcție, dar nu există nicio obiecție, în principiu, pentru creșterea vârstei de pensionare în cazul în care judecătorii în funcție își păstrează posibilitatea să se retragă conform regulilor actuale»”. 

„Modificat de zeci de ori în câțiva ani, în scopuri electorale”

În același memoriu, se mai arată că statutul judecătorilor și procurorilor „trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, în scopuri electorale sau pentru a determina crize de personal și părăsirea sistemului judiciar de mii de judecători”, se arată în  memoriu.

„Prin cumularea celor trei condiții noi (vârstă eșalonată + vechime 25 ani în magistratură + vechime totală 35 ani), 45 % dintre magistrații în funcție în decembrie 2025 vor avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 ani, iar alți 21 % la 60–64 ani – o modificare abruptă, fără tranziție reală, contrar Deciziei CCR nr. 467/2023. Ca efect al Deciziei nr.724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, nu există informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta și vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 55% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este cert că acest aspecte sunt neconstituționale, așa cum reiese și din Decizia nr.467 din 2 august 2023 a Curții Constituționale. Din jurisprudența Curții Constituționale se deduce că, în privința pensiilor de serviciu din sistemul justiției, constantele sunt vechimea efectivă în funcție și baza de calcul”, mai arată judecătorii.

Potrivit memoriului, „apare nejustificată” măsura modificării din nou, după doar doi ani, a vârstei de pensionare și a vechimii în muncă, „în condițiile în care dezechilibrele care au condus la adoptarea Legii nr. 282/2023 au fost reglementate și corectate”.

În ceea ce priveşte propunerile Guvernului României pentru modificarea legislaţiei privind pensiile de serviciu din domeniul justiţiei, „deşi se impun corecţiile fiscale, în aşa fel încât pensiile aflate în plată, stabilite în acest mod până la 31.12.2023, să nu fie mai mari decât salariul magistraţilor în activitate (cum se întâmplă deja pentru acele pensii stabilite începând cu 01.01.2024), în mod inexplicabil acest lucru nu este abordat, ci se avansează din nou modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor a magistraților, ceea ce reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exercițiu la data modificării acestor dispoziții și care ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”.

Potrivit memoriului, judecătorii care se pensionează la vârste reduse „provin masiv de la instanțele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere, deoarece nu ar exista resurse bugetare în acest sens, deși Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a făcut multiple apeluri publice în acest scop”:

„Singura marjă de apreciere lăsată de Curtea Constituțională a României vizează acele pensii ale unor magistrați stabilite anterior anului 2024, al căror calcul a condus la venituri mult mai mari decât ultima remunerație primită (aproximativ 4.500 din peste 5.000 de pensionari), diferențe asupra cărora Comisia Europeană a indicat că ar fi generatoare de inechități și asupra cărora însuși Consiliul Superior al Magistraturii a propus impozitarea, prin avizul negativ dat proiectului de lege pentru modificarea pensiilor magistraților aflat în Parlament de câteva luni, o atare soluție aducând imediat sute de milioane de lei la buget”.

„O discriminare istorică”   

Forumul Judecătorilor susține că propunerea legislativă prezentată „nu generează imediat vreo economie bugetară”, scopul afirmat de inițiatori „nefiind atins prin modificările legislative avansate”.

Potrivit documentului, efectul principal va fi acela că magistrații pensionați după intrarea în vigoare a noii legii vor avea pensia de două ori mai mică decât magistrații cu pensia stabilită până la 31 decembrie 2023, ale căror pensii duble rămân intacte în plată, generând „o discriminare istorică”.

Judecătorii mai reclamă tranșe de vechime „foarte scurte”

Potrivit memoriului, prin lerge stabilește tranșe de vechime „foarte scurte, prima doar de 1 an și 3 luni iar următoarele de 2 ani, cu consecința ca se va aplica unui număr redus de magistrați, deși dovedirea unei vechimi de 5 ani în alte profesii juridice a fost și este încă o condiție pentru admiterea directă în magistratură”.

„Aceste tranșe se opresc la anul 2034, mai repede decât tranșele în care se eșalonează creșterea vârstei de pensionare, care se opresc la anul 2036, deși nu există niciun motiv pentru care eliminarea vechimii asimilate să fie tratată într-un mod mai defavorabil.În concluzie, textul art. V alin. 3 din proiect este neconstituțional întrucât:

1. Nu indică modul în care se stabilește ”data pensionării” permițând, astfel, două variante de calculare a vechimii care poate fi valorificată,
2. În una din cele două variante de calcul textul este parțial inaplicabil, și

III. Perioada pentru care se eșalonează eliminarea vechimii asimilate e, nejustificat, mai scurtă decât cea în care se eșalonează creșterea vârstei de pensionare”.

  Documentul integral poate fi consultat AICI.    

Noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, pe masa CCR:

Curtea Constituţională a Românei urmează să discute pe 10 decembrie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vineri, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR, scrie Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită "pe o realitate contrafactuală" şi lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.

„Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluţia normativă, în opinia Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în concordanţă cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, incompatibilă cu regulile Constituţiei. Motivele de neconstituţionalitate extrinseci: caracterul de urgenţă al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare", a spus Alistar.

„Legea încalcă obligaţiile constituţionale”

Printre motivele de neconstituţionalitate intrinseci, Victor Alistar a enumerat neclaritatea şi imprevizibilitatea legii.

„Legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii consacrate de articolul 1 aliniatele 3 şi 5 din Constituţia României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate şi imprevizibilitate", a precizat Alistar.

În plus, Curtea Supremă susţine că proiectul îi discriminează pe magistraţi în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale.