Eminescu la Cluj. A fost sau n-a fost?

Clujenii l-au comemorat astăzi, fără să ştie sigur dacă acesta a trecut vreodată prin Cluj sau nu. O legendă spune că Mihai Eminescu ar fi stat câteva zile în casa profesorului Grigore Silaşi, de pe str. Bisericii Ortodoxe numărul 5.

Mihai Eminescu, poetul naţional, a fost comemorat astăzi, la 120 de ani de la moartea sa. De la ora 10.00, la statuia din faţa Teatrului Naţional au fost depuse jerbe de flori în memoria poetului. Dacă Mihai Eminescu a vizitat vreodată Clujul, atunci nu putea fi decât în 1866, în timpul călătoriei sale de la Cernăuţi la Blaj, dar posibila vizită rămâne în continuare un mister printre eminescologi şi istorici.
„Există o legendă, care poate fi adevărată. Ceea ce este sigur este că el a coborât din Bucovina şi a fost la Dej. Nu putea ajunge la Blaj fără să treacă pe la Cluj. Legenda spune că a poposit la Cluj, pe str. Bisericii Ortodoxe nr. 5, în casa prof. Grigore Silaşi, care preda limba română la universitatea maghiară din Cluj”, spune istoricul Gheorghe Bodea.

Panteonul românismului

Potrivit acestuia, prin acea casă au trecut toţi cei care au fost importanţi în cultura românească din Transilvania, fiind un fel de panteon al românismului, cum urma să devină şi casa lui Emil Isac, în perioada memorandiştilor.
„Acum 40 de ani, împreună cu profesorul Dimitrie Braharu, am aşezat pe acea casă o inscripţie în care pomeneam acest lucru. Erau plăci confecţionate de un student de la Arte Plastice pe care le aşezam noaptea, de frica miliţiei. Profesorul Braharu ţinea scara, eu stăteam la colţ să-i păzesc, şi studentul o monta. Dar după ’90, a fost dată jos”, povesteşte Bodea.

A făcut un ocol pe la Mureş

Ion Buzaşi, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, autorul volumului „Eminescu şi Transilvania”, nu crede că Eminescu a trecut prin Cluj, negăsind dovezi în acest sens. „De la Vatra Dornei a coborât la Năsăud şi apoi la Dej. Eu nu cred că a trecut pe la Cluj pentru că de la Gherla s-a îndreptat către Ţaga, unde din curiozitate a vrut să vadă locul unde Gheorghe Şincai a fost profesorul copiilor contelui Daniel Vlass. Apoi există dovezi că a fost la Reghin, iar de acolo s-a îndreptat către Blaj, pe la Târnăveni”, spune doctorul în ştiinţe filologice.
Şi scriitorul clujean Constantin Cubleşan, un cunoscut eminescolog, spune că sunt puţine şanse ca Eminescu să fi trecut prin Cluj. „Se ştie că, de la Reghin la Blaj, a călătorit cu trăsura cu doi studenţi la teologie din Blaj”, explică acesta. La Blaj poetul a ajuns în iunie 1866, iar în 27 şi 28 august a participat la Alba Iulia la adunarea anuală a asociaţiei ASTRA. În toamna aceluiaşi an, a părăsit Blajul pentru Sibiu, de unde s-a îndreptat către Bucureşti.

Clujul, legat de iubitele lui Eminescu

Mihai Eminescu a fost indirect legat de Cluj, oraşul în care s-a căsătorit femeia ce urma să-i devină muză, Veronica Micle. La doar 14 ani, aceasta s-a căsătorit cu profesorul Ştefan Micle, mai mare cu 29 de ani decât ea. Cununia religioasă a avut loc în Biserica Bob, în 7 august 1864. De asemenea, la Biblioteca Centrală Universitară se află „caietul roşu”, pe care Mihai Eminescu i l-a dăruit în 1879, de ziua ei Mitei Kremnitz, una dintre iubitele lui.
Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu, a transcris în acelaşi caiet alte patru poezii ale lui Eminescu („Ce te legeni codrule”, „La mijloc de codru des”, „O, mamă” şi „Mai am un singur dor”), pe lângă cele cinci pe care le-a scris Eminescu în el („Cu mâne zilele-ţi adaogi”, „Despărţire”, „Foaie veştedă”, „Rugăciunea unui dac” şi „Atât de fragedă”).