Video El este Viorel: primul râs transferat din România în Germania pentru refacerea genetică a acestei specii VIDEO
0Imagini superbe cu Viorel, primul râs transferat în Germania pentru refacerea genetică a acestei specii, au fost publicate de reprezentanții Romsilva, pe Facebook.
Este vorba de un proiect în cadrul căruia, „10 exemplare de râs de pe fondurile cinegetice gestionate de Direcțiile Silvice Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea vor fi capturate și transferate în Germania până în anul 2027, în vederea creării unui nucleu în Pădurea Thuringiană, care va contribui la refacerea genetică a întregii populații de râși existentă în prezent, în trei nuclee izolate și foarte reduse numeric”.
Reprezentanții Regiei Națională a Pădurilor - Romsilva au participat miercuri, 15 mai, la invitația BUND Germania, WWF Germania și a lui Bernhard Stengele, Ministrul Mediului și Agriculturii Landului Thuringia, la eliberarea în Pădurea Thuringiană a primului râs capturat în România pe fondurile cinegetice gestionate de Romsilva.
Râsul eliberat a fost botezat Viorel. Împreună cu el a fost eliberat și un exemplar de râs femelă numită Frida, care apare în prima parte a filmării, născută în captivitate în Germania.
Potrivit Romsilva, râsul este cea mai mare felină din Europa, fiind un prădător foarte discret, rar văzut în libertate. Trăiește în libertate circa 17 ani, iar prezența acestuia este un indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat.
„Râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate, putând face salturi mari. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori iese la vânătoare, acesta fiind un vânător solitar”, mai precizează angajații Romsilva.
Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. În Europa trăiesc circa 9.000 – 10.000 de râși, iar dintre aceștia, în jur de 1.200 – 1.500 de râși trăiesc în pădurile de pe teritoriul României, figurând pe lista animalelor strict protejate.
„Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat”, susțin reprezentanții WWF România, care lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunări.