Analiză „E o mutație de profunzime”. Cum își recalibrează Europa din mers strategia față de Rusia

Președintele Zelenski a devenit critic față de Europa, în timp ce Franța și Germania se întrec să reia discuțiile cu Putin. Astfel, 2026 începe cu declarații surprinzătoare ce arată o resetare a politicii europene și nu numai. Un cunoscut analist explică, pentru „Adevărul”, cum ar trebui înțelesă noua politică a puterilor europene față de Moscova și care sunt noile obiective ale acestora.

Anul 2026 a început nebunește, cu debarcarea lui Nicolás Maduro, dar și cu declarații și schimbări de poziții neașteptate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat de curând Europa, lucru de neconceput până nu demult, iar omologul său francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german Friedrich Merz s-au întrecut în a transmite mesajul că vor să negocieze cu Putin. În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre faptul că Ucraina va trebui să cedeze teritorii pentru pace, iar UE va accelera procesul de integrare europeană.

Macron și Merz privesc tot mai mult spre Rusia

De altfel, Emmanuel Macron și Friedrich Merz erau cunoscuți ca doi dintre cei mai fermi lideri europeni în relația cu Rusia. Germanul a reușit însă să surprindă total.

„Rusia este o țară europeană, cel mai mare vecin al nostru. Dacă vom reuși, pe termen lung, să găsim din nou un echilibru cu Rusia, dacă va domni pacea, dacă libertatea va fi garantată, dacă vom reuși toate acestea, atunci această Uniune Europeană, atunci noi, în Republica Federală Germania, am trece încă o probă importantă. Îmi doresc asta pentru noi”, a fost declarația cancelarului german care i-a luat pe mulți prin surprindere.

Câteva zile mai târziu, el a întărit ideea. Potrivit Reuters, cancelarul german a declarat ulterior că Uniunea Europeană este întotdeauna dispusă să poarte discuții cu Rusia în efortul de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Suntem, desigur, întotdeauna pregătiți să purtăm discuții cu Rusia”, a declarat Merz reporterilor din Abu Dhabi.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron afirmase în mai multe rânduri că discuțiile cu Rusia trebuie reluate. Doar că dacă Merz declarase anterior că europenii nu vor să deschidă un canal paralel de discuții cu Rusia, pe lângă cel americano-ucrainean, Macron a lăsat diplomația deoparte.

„Acest lucru se pregăteşte, aşadar au loc discuţii la nivel tehnic. Este important ca europenii, într-adevăr, să-şi refacă propriile canale de discuţie”, a spus Macron, potrivit AFP.

Generalul (r) Alexandru Grumaz, analist militar recunoscut, explică, pentru „Adevărul”, care ar putea fi direcția în care o luăm și ce îi determină pe francezi și germani să privească tot mai mult spre Rusia în dorința de a negocia direct cu Moscova.

„Schimbarea de ton observabilă la începutul anului 2026 în discursul liderilor europeni și al actorilor centrali ai războiului din Ucraina indică o mutație de profunzime: de la retorica victoriei totale la limbajul gestionării post-conflict. Tot mai mulți analiști descriu această tranziție drept o combinație între oboseală strategică și recalcul pragmatic, uneori cinic, al costurilor, riscurilor și intereselor pe termen lung ale Europei. Mesajele publice par contradictorii la suprafață, dar citite împreună conturează aceeași repoziționare geopolitică”, spune generalul Grumaz.

De ce e tot mai critic Zelenski cu europenii

El s-a referit și la ultimele declarații date de Volodimir Zelenski în care acesta a fost foarte critic la adresa europenilor, deși aceștia duc în ultima perioadă greul susținerii Ucrainei pe linia de plutire.

„Europa nu știe să se apere”, a spus Zelenski la Davos și i-a criticat dur pe europeni. El s-a referit la modul în care țările europene apără Groenlanda în fața Chinei și a Rusiei și la eșecurile de a combate flota fantomă a Rusiei. În timp ce a lăudat poziția Statelor Unite și a lui Donald Trump față de Rusia, precum și sancțiunile și felul în care americanii au neutralizat această flotă.

„Declarațiile recente ale lui Volodimir Zelenski, inclusiv intervențiile critice din marile forumuri economice și de securitate, marchează o schimbare de registru: de la discursul recunoștinței față de aliați la unul de presiune directă. Liderul de la Kiev semnalează explicit că fereastra de oportunitate militară se îngustează și că ritmul sprijinului occidental nu corespunde ritmului de pe front”, mai spune generalul.

Reproșurile lui Zelenski sunt cel puțin în parte justificate, în condițiile în care europenii nu au reușit să ofere țării sale sprijinul pe care și-l asumaseră anterior să-l acorde. Și nu e doar atât. Declarațiile lui Volodimir Zelenski mai au și un rol important.

„În centrul nemulțumirii se află întârzierile în livrările de muniție, sisteme și finanțare, precum și riscul ca partenerii europeni să prefere o stabilizare imperfectă în locul unei confruntări prelungite. Mesajul său este construit pentru a genera cost politic la nivel occidental: ideea că o eventuală „înghețare” a conflictului ar reprezenta nu doar un compromis strategic, ci și un eșec moral al Europei. Este o tactică de negociere în spațiul public, menită să prevină decizii luate peste capul Kievului”, explică generalul Grumaz.

Ce urmăresc Franța și Germania

În ce privește afirmațiile lui Emmanuel Macron despre reluarea discuțiilor directe cu Rusia lui Putin și referitor la necesitatea unor negocieri directe cu Moscova, generalul Alexandru Grumaz arată că liderul de la Élysée nu face decât să revină la o mai veche poziție față de Rusia, specifică în ultimele decenii Franței și Germaniei.

„În paralel, pozițiile exprimate de Emmanuel Macron revin la o linie mai veche a diplomației franceze: necesitatea unei arhitecturi de securitate europene care să includă, într-o formă sau alta, și Rusia. Ideea că geografia nu poate fi schimbată și că stabilitatea continentală presupune un aranjament funcțional cu Moscova reapare în discursul său, chiar dacă formulările sunt atent calibrate politic”, adaugă generalul.

Declarațiile președintelui francez au legătură directă și cu poziția Franței, țară care a susținut permanent și susține și acum cu tărie necesitatea ca Uniunea Europeană să devină autonomă strategic față de Statele Unite ale Americii.

„Logica strategică din spatele acestor poziții este legată de conceptul de autonomie strategică europeană: fără un minim echilibru pe continent, Europa riscă să rămână permanent dependentă de umbrela de securitate americană, în timp ce Washingtonul își mută treptat centrul de greutate spre competiția cu China. Pentru Paris, deschiderea temei „ordinii de după război” este și o încercare de a revendica rolul de arhitect diplomatic și mediator major”, susține generalul.

El a abordat și tema declarațiilor lui Friedrich Merz, făcute într-o linie asemănătoare cu cele ale lui Macron.

„Mesajele venite din zona politică germană, în special din partea lui Friedrich Merz, merg și mai departe în registrul de realpolitik. Accentul pus pe ideea că Rusia va rămâne parte a ecuației europene pe termen lung transmite un semnal dublu: strategic și economic. Germania industrială a resimțit puternic ruptura energetică și comercială estică, iar mediul de afaceri privește deja spre scenarii de reconectare graduală într-o eră post-război sau post-Putin. Astfel de declarații nu reprezintă o schimbare imediată de politică, ci o pregătire a terenului conceptual pentru normalizare condiționată. Este limbajul repoziționării preventive: recunoașterea faptului că, dincolo de conflict, interesele economice și geografice vor împinge din nou spre formule de coexistență”, explică generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Alexandru Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.

Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.