DW: Membrii UE se tem că România s-ar putea transforma în ţară de tranzit pentru intrările ilegale în Schengen

Zona Schengen înseamnă mai mult decât să circuli liber în spaţiul comunitar, dar ce legătură există între o călătorie fără paşaport în Europa şi un oraş din Luxemburg şi de ce sunt România şi Bulgaria atât de dornice să adere la acest spaţiu, se întreabă jurnaliştii de la publicaţia „Deutsche Welle“.

Schengen este o mică localitate din Luxemburg, unde în 1985 a fost semnat primul acord în rândul ţărilor membre UE, prin care s-a hotărât eliminarea controalelor de la frontierele lor comune. Primele state care au implementat acordul au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Olanda, în 1995.

Zona s-a tot extins de atunci, ajungând să numere 26 de state europene membre. Marea Britanie şi Irlanda nu au aderat pe deplin şi îşi menţin controalele de la frontierele externe, deşi participă la unele schimburi de informaţii care privesc zona Schengen. Iar Cipru, România şi Bulgaria sunt încă în aşteptare. Cipru nu se poate alătura deoarece partea sa de nord este ocupată de Turcia. Cât despre România şi Bulgaria, câteva ţări (Germania, Finlanda şi Olanda) şi-au exprimat convingerea că ele nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a adera la acest spaţiu.

Cele mai importante cerinţe ale statelor membre sunt legate de capacitatea ţărilor din Schengen de a-şi asigura frontierele de ţările din afara UE, pentru a opri intrarea ilegală şi a preveni criminalitatea. Deşi Comisia UE a recunoscut îndeplinirea acestui obiectiv de Bulgaria şi de România, Germania şi Olanda şi-au păstrat scepticismul.

România şi Bulgaria sunt deja în „spaţiul Schengen“

Legal, România şi Bulgaria au intrat deja în spaţiul Schengen, prin aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, aminteşte publicaţia germană. Ele fac parte şi din „Sistemul de Informaţii Schengen“ (SIS), care oferă poliţiei europene acces rapid la datele privind intrările şi ieşirile din spaţiul Schengen.

Singura regula pe care Bulgaria şi România nu o poate aplica încă este eliminarea controalelor de la frontieră, acesta fiind aspectul cel mai important al acordului Schengen.

Libertatea are excepţiile sale

În prezent, libera circulaţie a persoanelor în cadrul „spaţiului Schengen“,  pentru cetăţenii UE, este pusă în aplicare. În situaţii excepţionale, spre exemplu în timpul evenimentelor internaţionale majore, controalele de la frontierele interne pot fi reintroduse temporar.

Mai multe ţări din UE, în frunte cu Franţa şi Germania, au reinstituit în iunie 2012 controalele de la frontieră, în cazul în care un stat UE permite ca prea mulţi refugiaţi să intre în spaţiul Schengen. Însă înainte de a face acest lucru, trebuie să fie clar că există o ameninţare pentru siguranţa publică. Grecia măcinată de criză este considerată de mulţi miniştri de interne ai Uniunii ca fiind în iposibilitatea de a proteja frontiera cu Turcia. De asemenea, mulţi alţi membri UE se tem că Bulgaria şi România s-ar putea transforma în ţări de tranzit pentru intrările ilegale din Ucraina şi din alte ţări din Balcani, în cazul în care s-ar elimina controalele, scrie DW.

Românii şi bulgari pot deja călători liber

Însă este greşit să fie asociată problema Schengen cu situaţia românilor care în prezent emigrează în Germania în număr tot mai mare, avertizează  Franziska Keller, membru al Parlamentului European din partea grupării politice a Verzilor. Ea a spus la Bruxelles că romii, care sunt cetăţeni români, pot deja călători în UE şi pot să îşi stabilească reşedinţa în multe ţări. Controalele la frontierele româneşti cu ţările UE nu sunt un obstacol.

„Cei care vin doar pentru a colecta beneficii şi abuzează de libertatea de circulaţie trebuie să fie în mod eficient opriţi“, a spus pentru „Der Spiegel“ Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne.

Dar un astfel de presupus abuz nu prea poate fi prevenit prin menţinerea controalelor doar la frontierele interne, pentru că cetăţenii UE au libertatea de circulaţie. În acest context, Friedrich cere ca ţiganii care au fost deja deportaţi din Germania să nu mai primească dreptul de a se reîntoarce. Asta ar fi o restricţionare mai mare a libertăţii de mişcare şi a normelor Schengen, remarcă DW.

Ca parte a unui acord convenit cu cele două ţări în anul 2007, după terminarea unei perioade de tranziţie care se încheie în 2013, românii şi bulgarii se pot stabili permanent în Germania şi în alte ţări ale UE, atâta timp cât au locuri de muncă sau sunt studenţi.