Franţa dezminte că s-ar opune aderării României la Schengen

Franţa dezminte acuzaţiile potrivit cărora s-ar opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Surse diplomatice de la Paris au declarat joi  pentru RFI că, dimpotrivă, Franţa încearcă să găsească o soluţie de mediere între punctele de vedere exprimate la Consiliul JAI.

„Nu este uşor, dar sperăm să ajungem la un compromis“, au declarat pentru RFI sursele citate. O publicaţie austriacă anunţase miercuri seară că Franţa s-ar număra şi ea printre ţările care s-ar opune aderării României la Schengen, alături de Germania şi Finlanda.

Potrivit unui oficial din cadrul Preşedinţiei irlandeze a UE, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, care se va desfăşura joi şi vineri, nu va lua nicio decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, din cauza opoziţiei mai multor state membre. „Nu va exista niciun vot şi nicio decizie“, a comunicat preşedinţia irlandeză a Consiliului UE.

„Deocamdată, nu există consens" pentru integrarea României şi Bulgariei deoarece "mai multe state au rezerve şi preocupări“, a precizat o sursă din cadrul preşedinţiei irlandeze. "Dosarul nu va putea fi soluţionat de preşedinţia irlandeză şi va trece la Lituania", care va deţine preşedinţia Consiliului UE începând din iulie, adaugă sursa citată de AFP. 

Temeri privind corupţia şi imigraţia ilegală

Până la această oră, sunt cunoscute poziţiile de opunere ale Germaniei, Olandei şi Finlandei, deşi preşedintele Traian Băsescu declara luni seară că ar fi vorba despre şapte state care se vor opune, în caz că se va ajunge la vot.

Reprezentanţi ai acestor state au exprimat constant în ultima perioadă faptul că intercondiţionează progresele în lupta anticorupţie din MCV ale României şi Bulgariei de aderarea la Schengen, deoarece chiar dacă există baza tehnică şi logistică pe frontiere, e importantă şi asigurarea că nu sunt corupţi funcţionarii.

Oficialii germani au exprimat şi temeri referitoare la creşterea fluxului de imigraţie ilegală după ce va exista un coridor terestru Schengen direct între Grecia şi ţările Europei Centrale şi Vestice. Grecia, a cărei frontieră maritimă are un ridicat grad de permeabilitate, a fost asaltată anual de zeci de mii de imigranţi clandestini veniţi din ţările arabe, Turcia şi alte ţări asiatice.

Practic, după aderarea României şi Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre, dispar controalele la graniţele terestre atât între Grecia şi Bulgaria, cât şi între România şi Bulgaria şi România şi Ungaria. Astfel, un imigrant clandestin kurd, sudanez, pakistanez sau afgan ajuns în Grecia continentală va putea merge cu autovehicule private sau să ia o cursă de autocar până în Germania, Luxemburg, Danemarca, Elveţia sau Olanda şi să parcurgă drumul până la aceste destinaţii fără niciun control la trecerea frontierelor terestre întâlnite pe traseu.