Dosarul Referendumul. Victor Ponta: am vrut să fiu şi eu audiat în dosar, Papici a zis că îl vrea doar pe Dragnea!
0Vicepremierul Liviu Dragnea susţine că dosarul „Fraudă la referendum” în care este acuzat, „a pornit pe baza reclamaţiei unui mort”. În plus, acesta a explicat că încearcă să fie rezervat şi să îi lase pe procurori să îşi facă treaba, fiind un dosar „cu multe ciudăţenii”.
UPDATE Premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă că a cerut, ca premier şi preşedinte al PSD, să fie şi el audiat în dosarul privind referendumul, dar procurorul de caz, Lucian Papici, a spus, potrivit şefului Guvernului, că îl „vrea” doar pe Liviu Dragnea.
Întrebat, sâmbătă, la Braşov, după Congresul TSD, dacă ştia că reclamaţia în dosarul „Fraudă la referendum” a fost făcută de un bărbat decedat, aşa cum a afirmat Liviu Dragnea, Ponta a răspuns că nu ştia. „Am cerut să fiu audiat, eventual să mă inculpe si pe mie domnul procuror, dar a zis că nu vrea, el pe Dragnea îl vrea”, a spus Ponta, citat de Mediafax.
El a menţionat că cererea pentru a fi audiat a făcut-o în calitate de premier şi de lider al PSD, precizând că poate pune la dispoziţia presei răspunsul primit de la procuror.
„O să vă dau răspunsul de la domnul Papici că eu nu am nicio legătură, că pe el îl interesează Dragnea”, a mai spus Ponta.
„Practic dosarul a pornit pe baza reclamaţiei unui mort. Adică, omul a murit în '91 sau prin '90, iar în 2012 mi-a făcut mie reclamaţie pentru că am fraudat referendumul, de la asta a pornit practic. A murit, s-a trezit în 2012 şi s-a întors înapoi”, a spus Dragnea.
Vicepremierul va fi judecat cu trei luni mai devreme, după ce Curtea Supremă a aprobat cererea procurorilor anticorupţie de preschimbare a termenului în dosarul vicepremierului, acesta fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Iniţial, termenul fixat de instanţă a fost 18 februarie 2014.
Procurorii l-au considerat a fi un termen prea lung, motivând în cerere că „ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar”. Procurorii au susţinut în cerere că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.
Reacţia vicepremierului nu a întârziat să apară. Întrebat cum vede faptul că a fost devansat termenul procesului său cu trei luni, Dragnea a răspuns: „La fel. Cum mergeam în februarie, merg şi în noiembrie. E acelaşi lucru pentru mine”. Întrebat de ce a fost devansat termenul, Dragnea a precizat: „Nu mă întrebaţi pe mine, că nu am decis eu”, informează Mediafax.
Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz a făcut o cerere la Barou, pe 10 octombrie, pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.Instanţa supremă a înregistrat pe 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen pe 18 februarie 2014.
Dragnea, acuzat de trafic de influenţă
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Alte 100 de persoane, trimise în judecată
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Pe aceeaşi temă:
Procurorii DNA solicită Curţii Supreme ca dosarul „Referendumul” să fie judecat mai repede
Direcţia Naţională Anticorupţie a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care solicită ca judecarea dosarului „Referendumul” în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat de corupţie, să înceapă mai repede. Termenul actual este stabilit pentru 18 februarie 2014.
Liviu Dragnea va fi judecat cu trei luni mai devreme, după ce Curtea Supremă a aprobat cererea procurorilor anticorupţie de preschimbare a termenului în dosarul vicepremierului, acesta fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Iniţial, termenul fixat de instanţă a fost 18 februarie 2014.
Dedesubturile „loviturii de forţă“ de la DNA. Ce spun Traian Băsescu şi Lucian Papici
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, în cadrul unei emisiuni televizate, că etichetele adresate procurorului Lucian Papici sunt propagandiste, iar USL nu concepe că Justiţia trebuie să aibă prioritate. În plus, procurorul a povestit într-un interviu cum s-a ocupat de dosarul „Referendumul”, dar şi cum ar putea pune beţe în roate de către un procuror-şef numit politic.