DNA: 557 de dosare cu prejudiciu de peste un miliard de euro vor fi afectate de prescripţie
0DNA susține că 557 de dosare penale, aflate la parchet sau în stare de judecată, ar urma să fie afectate de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția. Prejudiciul total estimat este de peste un miliard de euro.
"La solicitarea reprezentanților mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 și Decizia pronunțată la data de 25 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), referitoare la prescripția răspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate în judecată și în curs de investigare), Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene", anunţă DNA.
Situația detaliată se prezintă astfel:
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):
- 190 dosare;
- prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro;
Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii:
- 367 dosare;
- prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro.
DNA sesisează CJUE
"În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).
Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ÎCCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată etc). Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ÎCCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene", informează DNA.
Legea mai favorabilă, aplicată prescripţiei
ÎCCJ a decis, pe 25 octombrie, că prescripția răspunderii penale este normă de drept penal si poate fi aplicată ca lege mai favorabilă, ceea ce va permite ca mai multe dosare să fie închise.
„Prescripția este dreptul de a uita. Nu este vina inculpatului, este vina sistemului judiciar românesc, care de la momentul la care s-au comis niște fapte, fie nu le-a descoperit la timp, fie le-a descoperit după o perioadă prea lungă, fie nu le-a judecat cu celeritate”, afirma Alexandru Chiciu pentru Main News.
În iunie 2022, CCR a stabilit că timp de 4 ani a fost vid legislativ, după ce Parlamentul nu a modificat legislaţia privind reglementarea prescripţiei, deşi exista o altă decizie a Curţii în acest sens. Ulterior, pe 25 octombrie, instanţa supremă a stabilit cum se aplică decizia CCR.
"În perioada cuprinsă între cele două decizii ale CCR (n.r. 2018-2022) nu s-a mai întrerupt cursul prescripției răspunderii penale, pentru că nu a mai existat o lege în acest sens, câtă vreme CCR a declarat neconstituțională legea care stabilea că acel curs se întrerupe prin orice act de urmărire penală întocmit de procurori.
Dar, dacă vin și spun că, în cazul în care Curtea de Apel a analizat această problemă și a constatat că nu se aplică prescripția, este o greșeală, pentru că nu aveau text de lege, trebuiau să aplice prima decizie a CCR, nu puteau să o respingă. Cele în care nu s-a discutat, nu au ajuns în apel sau au ajuns în apel, dar nu s-a pus în discuție împlinirea termenului de prescripție, se aplică consecințele deciziilor Curții Constituționale”, a explicat Augustin Zegrean, pentru sursa citată.