Dezvăluirile unui celebru criminalist român despre furtul tezaurului dacic expus în Olanda. Unde s-a greșit și de ce cazul nu ar fi greu de rezolvat

Cu o experiență de 35 de ani în criminalistică, Tudorel Butoi explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum a fost posibil ca hoții să fure exponatele dacice de la Muzeul Drents din Assen și critică paza. În București, cazul ar fi fost simplu de rezolvat, spune el.

Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară, Tudorel Butoi e omul care a selecționat, instruit și antrenat ani la râni psihologi români - experți criminaliști și care a introdus în România, în urmă cu mai mult de patru decenii, testul poligraf. Profesor universitar în științe penale și criminalistică, Butoi spune că dosarul furtului exponatelor dacice expuse în Țările de Jos nu este cel mai complicat de rezolvat. Mai mult, în cazul în care furtul ar fi avut loc în București, cazul ar fi fost deja ca și rezolvat.

„La noi, în Capitală, pentru că mă refer acum la colectivele în care am lucrat, noi aveam  rețea informativă cu cei care traficau bijuterii, cei care traficau aur, cei care traficau tablouri. Aveam informații și de la cei care puneau prețurile relative la vânzări, intermediari, medieri etc. Și aveam toate informațiile despre cei care se ocupau cu obiectele de artă, despre taficanți. Cred că nici n-am fi putut răspunde la telefoane de câte informații ne veneau cu privire la oameni, la locuri unde pot trimite piesele etc. Deci pentru mine, vă spun eu, pare un meci ușor. În niciun caz nu e un caz super dificil, cum ar fi tentați să creadă unii”, spune expertul. 

Hoții au „lucrat” ireproșabili, paza nu trece clasa

Tudorel Butoi spune, pe de altă parte, că au existat unele lacune în ce privește asigurarea securității la muzeul olandez. Totuși, sistemul de camere video a surprins aproape toată acțiunea și le poate oferi informații prețioase anchetatorilor.

„Ceea ce putem însă sublinia și seziza ca aspect pozitiv este înregistrarea acestor nătărăi pe camerele video. Ei parcă ar fi la spectacol, după câte o să observați și dumneavoastră. Dar, mai departe, trebuie să ai senzori începând din stradă. Cine zăbovește prea mult în fața muzeului, ce mașini au parcat, dacă face cineva vreo fotografie etc. Nu aștepți să-ți intre până în casă! Pentru acest orășel olandez cred că a fost o căciulă mult prea mare să adăpostească tezaurele mai multor comunități. Și datorită acestui lucru putem trage concluzia, fără să ne temem că am putea greși, că nici n-au fost atâta de profesioniști pe măsurile de siguranță, sezizare și intervenție”, susține criminalistul.

În schimb, despre hoți, Tudorel Butoi spune că au lucrat aproape ca la carte, ceea ce arată că nu ar fi amatori. Mai mult, aceștia ar fi avut informații din interior:

„În privința hoților, nu putem să nu remarcăm că au luat un pont foarte bun, au pus mâna pe o pradă foarte bună, valoroasă. Doi, remarc că au acționat cu îndrăzneală și că au valorificat momentul operativ, în sensul că au luat marfa și au plecat. Asta se poate remarca la ei. Că au mai avut din astea, că n-au mai avut, că sunt la prima lor lovitură sau nu, asta nu putem să decifrăm. Dar au lucrat ireproșabil, ca dovadă că aurul e la ei, iar noi dăm cu stângul în dreptul.”

Totuși, anchetatorii ar putea să-i găsească. „Să le urăm succes anchetatorilor olandezi, ne așteptăm să-și pună în mișcare informatorii și să identifice acești faptuitori”, mai adaugă expertul. 

Ce riscuri există

Există însă și riscul ca hoții să se grăbească să topească prada și să vândă aurul. În altă ordine de idei, Tudorel Butoi spune că ar fi fost de preferat ca la astfel de expoziții să fie duse copii, nu exponatele originale.

„Eu nu vreau să mă gândesc la ce e mai rău. Pentru că dacă ăștia sunt niște imbecili, le taie rapid în 7-10 bucăți. Și s-a terminat atunci. E posibil totuși să ajungă la unii colecționari, să fie comandă, iar atunci nu le vor distruge. Indiferent de ceea ce va fi, ideea la care se ajunge este următoarea: oare cei de la cultură nu puteau face niște imitații, niște copii, că nu le lua nimeni să le testeze cu soluțiile de testat aurul. Tehnologia de acum permitea să le facă aproape identice și să le ducă pe acelea în expoziții, să nu fie expuși. Serios, cum să te duci tu cu tezaurul țării pe acolo, prin nu știu ce orășele? Să le fie învățătură de minte! Niciunde, la nicio expoziție să nu mai ducă exponantele originale”, încheie criminalistul.

„

„