Exclusiv Are dreptate ministrul Burduja când critică exagerările politicilor verzi? Economist: „E o crimă, îți poate distruge sistematic toată industria”
0Țările Uniunii Europene, printre care și România, au cele mai mari prețuri la energie, dar există soluții pentru a schimba acest lucru. Experții consultați de „Adevărul” spun că politicile de tip Green Deal afectează negativ economia Uniunii Europene și a României, iar acestea ar trebui reviziuite cât mai curând.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de decarbonizare ale UE, despre care spune că, deşi sunt bine intenţionate, au în multe cazuri efecte devastatoare asupra economiilor europene. Iar România nu reprezintă o excepție. Burduja a promis că va prezenta în guvern un raport detaliat privind efectele negative ale Green Deal asupra sectorului energetic românesc.
„De la Green Deal la Smart Deal”, a fost titlul unei postări pe Facebook a ministrului Burduja, care a provocat valuri.
„România a demonstrat de-a lungul istoriei că știe să facă față provocărilor, dar astăzi traversăm un moment critic pentru viitorul energiei noastre și al Europei. Politicile de „înverzire” ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice. Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut și în date statistice calde: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică singură cele mai dure politici de mediu”, a avertizat ministrul.
Și tot el a mai scris că: „Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care ține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune mâncare pe masa fiecărei familii.” Și a afirmat și că „România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie.”
Afirmațiile sale i-au luat pe mulți prin surprindere și au provocat polemici. În timp ce unii l-au acuzat pe ministru ca ar fi „trumpist” și împotriva Uniunii Europene, alții au vorbit despre faptul că Burduja are dreptate și că, la fel cum raportul Draghi, dar și alte documente oficiale au criticat anumite aspecte ale politicilor economice europene, el nu a făcut decât să tragă un semnal de alarmă și să evidențieze niște probleme cât se poate de reale.
Ce spun experții din Europa
„Adevărul” a discutat cu economiști și experți în securitate energetică cu privire la efectele pe care politicile verzi le au asupra economiei României și a Uniunii Europene și despre care se vorbește mult mai puțin. E vorba despre la efectele negative asupra prețurilor energiei, într-o perioadă complicată și într-un context geopolitic deloc dătător de speranțe, care duc la inflație și sufocă industria.
Un exemplu este cel al Germaniei, țară care mizează foarte mult pe politicile verzi, dar care, în urmă cu câțiva ani, și-a sacrificat securitatea energetică când a decis să-și închidă centralele nucleare, preferând în schimb să devină dependentă de gazele rusești, iar apoi de energia verde.
Azi, economia Germaniei e în picaj, țara se află de doi ani în recesiune. Mândria țării, industria auto, e la marginea prăpastiei, din cauza prețurilor mari ale energiei, care o fac necompetitivă pe piață. Printre cei care au realizat acest pericol s-a numărat șeful Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care a solicitat Comisiei Europene relaxarea standardelor de mediu, pentru a salva industria Germaniei. Răspunsul a fost însă unul negativ, determinându-i pe mulți economiști să verbalizeze ceea ce oricum gândeau de mult: politicile verzi restrictive, exagerate, nu duc decât la criză economică. Prin ricoșeu, criza economică provoacă sărăcirea și nemulțumirile firești ale populației, care ajunge să voteze în spirit de frondă partide eurosceptice.
Weber nu a fost singurul care a avertizat în privința riscurilor economiei. Raportul Mario Draghi arată, de asemenea, că economia Uniunii Europene a ajuns la marginea prăpastiei. Economia globală se confruntă cu riscuri comparabile cu cele care au dus la colapsul comerțului global în anii 1920 și, în cele din urmă, la Marea Depresiune dintre 1929 și 1933, a avertizat și președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Financial Times.
„Au subordonat UE unor țări ca Rusia și China”
Profesorul universitar Cristian Păun este unul dintre criticii guvernului. Cu toate acestea, reputatul economist bucureștean este de părere că politicile de mediu nu numai că nu sunt eficiente, dar riscă să trimită în colaps economiile europene. El a comentat afirmațiile lui Weber, care a promis încă de anul trecut că va încerca să o convingă pe colega sa de partid, Ursula von Der Leyen, șefa Comisiei Europene, să relaxeze politicile verzi. În opinia sa, o altă problemă de luat în calcul este că economiile Uniunii Europene au rămas descoperite în fața unor țări ca Rusia și China.
„Este o măsură logică. Socialismul include și acest ecologism exagerat în interiorul său. Eu zic că astăzi Uniunea Europeană se află într-un mare impas. Stângiștii de la Bruxelles au împins această uniune economică pe o direcție complet greșită și costurile remedierii situației sunt imense. Au subordonat uniunea unor țări ca China sau Rusia care pot șantaja și pot face ce vor cu o bună parte a UE care, dacă nu se dezmeticesc repede politicienii de la Bruxelles, extrag avantaje enorme dintr-o Europă vulnerabilă și dependentă de ei”, spune profesorul.
Cristian Păun spune că nu mai e timp și că a sositul momentul ca aceste politici să fie revizuite. „Trebuie niște schimbări radicale și urgente în această privință. Uniunea Europeană nu este în topul poluatorilor lumii (Germania este abia pe locul 6-7 la amprenta de carbon, după țări ca China, India sau SUA). Nu are de ce să încarce de costuri cetățenii săi, prin comparație cu alții care ignoră sau bagatelizează această problemă”, mai spune el.
Energia atomică, cea mai bună soluție
În ce privește România, ar trebui să se bazeze în primul rând pe resursele pe care le are. În caz contrar, problemele economice se vor înmulți.
„Energia atomică este o soluție și avem și energia produsă din resursele de gaz de la Marea Neagră, asta dacă am înțelege oportunitatea lor imensă și am încuraja mai mult din punct de vedere fiscal (printr-un sistem mai inteligent de redevențe și taxe indirecte) producția de energie electrică din acele gaze. Să nu uităm însă că avem o adevărată saga cu centrala pe gaz de la Iernut, un exemplu clar de incompetență și lipsă de viziune / strategie din partea statului. Nu am reușit să punem în funcțiune niciun reactor de la căderea comunismului. Dar facem în continuare deficite și datorii considerând că ele sunt necesare și ajută dezvoltarea României. Să fim serioși...”, a mai afirmat profesorul.
Un alt profesor universitar, Bogdan Glăvan, a vorbit despre faptul că s-a ajuns ca acest Green Deal să fie dus prea departe. Efectele se văd: europenii au cea mai scumpă energie, iar industria țărilor membre UE produce mai scump din cauza prețului mare al energiei, ceea ce o face necompetitivă.
Profesorul Glăvan: „Se forțează mult aceste politici verzi”
Profesorul Glăvan vorbește despre o forțare a politicilor verzi, care nu au însă un efect benefic asupra economiei.
„Absolut că se forțează mult aceste politici verzi. Pentru că orice politică trebuie să aibă un obiectiv, trebuie să fie justificată prin prisma obiectivului. Care este obiectivul aici? Să ajungem la emisii net zero în decursul a câțiva ani. Câți nici nu mai contează, le-au tot manevat înainte și înapoi. Și dacă ajungem net zero, ce? Care este ideea? Nu se va întâmpla nimic. Este un obiectiv fantastic, cum ar fi spus Freud. Este o manie, este aproape o boală în mintea unora care vor să planifice lumea. Ce se întâmplă dacă Europa ajunge net zero? Nu se întâmplă nimic, nici cu încălzirea globală, nici cu nimic altceva, pentru că Europa nu emite nici 10% din carbon la nivel global. Prin urmare, efectul este insignifiant”, explică Glăvan.
În timp ce Uniunea Europeană impune taxe de decarbonizare și scumpește energia și viața populației, SUA, China și alte țări se bucură de energie ieftină, chiar dacă poluantă, ceea ce le ajută să producă mult mai ieftin decât țările europene.
„Noi investim în așa ceva, în vreme ce chinezii pe la altă parte își deschid un număr record de centrale pe cărbune. A arunca bani este ca și cum ai construi o piramidă, cum făceau faraonii de își construiau o piramidă. Și toată națiunea murea construind piramide. Pe vremea comunismului românii au murit la canal, construind Canalul Dunăre-Marea Neagră sau Casa Poporului, construind o megalomanie, o construcție megalomanică. Așa și aici. Acest Green Deal este o construcție megalomanică. Asta este cu politica energetică”, susține Glăvan.
„E ca și cum ai construi o piramidă”
În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să mizeze pe energia nucleară, care este ieftină și nu poluează.
„Nu se compară energia nucleară cu energia eoliană sau energia solară. Energia nucleară este continuă, îți oferă o bandă continuă de energie. Energia eoliană e când și când bate vântul, dar când nu bate, nu ai energie. Activitățile noastre presupun un consum constant de energie, prin urmare și producția trebuie să fie predictibilă, dacă nu constantă. Sursele predictibile de energie sunt hidro și nuclear, cea mai constantă sursă. Și asta din surse convenționale. A înlocui ceva predictibil cu ceva nepredictibil este... Nu pot să caracterizez chestia asta. Este ceva ce eu nu pot să înțeleg ca cetățean, ca economist”, mai spune Glăvan.
Și economistul Andrei Caramitru abordează acest subiect. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să suspende acest Grean Deal măcar pentru o perioadă, iar politicile sale de mediu să fie mult relaxate pentru a nu compromite economiile. O economie europeană compromisă înseamnă nemulțumiri populare și venirea la putere a partidelor radicale, avertizează el.
„Aici e o problemă legată de Uniunea Europeană, iar noi avem o problemă în interiorul Uniunii Europene. Sunt două paliere. Pe primul palier, situația este următoarea. Competitivitatea industriei și mai nou și a noilor tehnologii care se bazează foarte mult pe energie, cum e inteligența artificială, depinde foarte mult de costul energiei. Puțină lume înțelege că pentru o fabrică cel mai greu atârnă nu costurile cu salariile angajaților, ci costul energiei. Pentru că industria în mare parte e foarte energofagă. Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este că, pe de o parte, în America, din cauza fracking-ului, prin fracturare hidraulică, au reușit să devină cel mai mare producător global și de petrol și de gaz. Ei au un exces, practic, foarte mare de energie, ceea ce le dă un avantaj industrial enorm. Asta e pe de o parte. Și pe cealaltă parte, țări cum ar fi China investesc masiv, ele deschid inclusiv mine de cărbune, deci nu au efectiv nicio limitare de vreun fel în ce privește producția energetică, iar în plus subvenționează statul aceste costuri pentru toată industria”, explică el.
„Europa face exact invers”
Uniunea Europeană procedează exact pe dos. Din cauza unor politici neinspirate, economia europeană e sufocată de taxe și de reglementări, ceea ce reprezintă o problemă serioasă.
„Acum, pe de altă parte, Europa face exact invers. Adică Europa spune că, de fapt, nu vrea să producă decât energie verde, cu niște investiții absolut enorme și insuficiente, vorbim de 1.000% din total. Și care se reflectă și în prețul energiei, de fapt. Și mai e și energie intermitentă, iar aici e altă problemă majoră. Deci tu dacă ai un sistem intermitent, adică trebuie să bată vântul sau să fie soarele pe cer, tu n-ai niciun fel de garanție de preț și prețurile variază enorm. Cumva, Uniunea Europeană a redus capacitatea de producție, a forțat să se închidă foarte multe producții pe sistemele vechi și cele noi n-au crescut suficient și nu sunt suficient de mature și stabile pentru a permite o producție suficientă. Faptul că nemții au închis centralele nucleare, care, de fapt, dădeau energie verde și nu poluează deloc, a generat reducerea producției generalizate în Europa, iar prețurile au crescut enorm”, adaugă Caramitru.
În ce privește România, spune el, ministrul Sebastian Burduja are dreptate să critice exagerările Green Deal și să susțină că politicile verzi afectează serios economia în țara noastră.
„Ne distruge competitivitatea”
„Vorbim și despre faptul că Moldova a rămas fără energia de la ruși, iar în estul Europei e un deficit enorm de energie, pentru că rușii au bombardat infrastructura energetică a României. Deci, dacă ne uităm la Europa, s-au scos unități de producție, nu s-au adăugat. Și atunci toate prețurile au explodat în Europa, ceea ce a distrus competitivitatea energetică a continentului și, practic, industria se duce în cap complet. În plus, la noi suntem și mai rău, deși nu suntem mari producători de energie și suntem aproape independenți energetic, ba mai putem și exporta și chiar exportăm în Republica Moldova și în Ucraina. Însă taxele de decarbonizare și faptul că estul Europei se confruntă cu o lipsă de energie ne distruge competitivitatea industrială, plus că pune o presiune pe preț enormă pentru populație. Ori, într-o situație de genul ăsta, să ai o politică hiper-restrictivă de producție energetică este o crimă și îți distruge sistematic industria, toată industria”, punctează Caramitru.
El mai scoate în evidență faptul că Europa produce abia 7% din CO2, însă ia măsuri draconice prin care să reducă la zero, deși exact în același timp țări ca SUA, China, India și nu numai „compensează” și poluează mult mai mult. Astfel, doar europenii sunt afectați de restricții care fac ca economia UE să fie tot mai palidă și necompetitivă.
Europa poluează într-un an cât o face China într-o lună
„Sigur, toată lumea vrea să fie redusă producția de CO2 în atmosferă, însă Europa, de România nici nu mai vorbim, toată Europa produce abia în jur de 7% din CO2 global. Deci chiar dacă închidem tot în Europa și România, nu mai emitem CO2 și ne întoarcem înapoi în peșteri și în scorburi, pe frig și beznă, nu se schimbă absolut nici la nivel de CO2 global. Pentru că numai China, prin producția sa de cărbune, poluează într-o lună, cel mult două luni, mai mult decât o face toată Europa într-un singur an. Deci e pur și simplu un nonsens total”, arată Caramitru.
El avertizează că dacă Uniunea Europeană va continua acest Green Deal, efectele vor fi devastatoare asupra economiei sale. În cazul României, lucrurile sunt și mai nuanțate.
Problemă de siguranță națională
„Noi nu ne putem permite ca țară care trebuie să fim, de fapt, un furnizor de energie, să fim sufocați de atâtea reglementări. Avem gaze, avem petrol, avem carbune, avem resurse. Și putem, suntem capabili să producem energie și pentru alte state din Europa. Și să avem industrie, să producem, pentru că are sens să produci chiar acolo unde există resursa naturală. Deci tot sistemul, așa cum e făcut, e făcut pe o paradigmă veche. E o greșeală imensă acest Green Deal, care a fost impus pur și simplu ideologic. Și cred că asta spune ministrul. Sincer, aș fi chiar mai dur, adică aș spune că în situația asta de război, când noi suntem obligați să fim furnizori de energie pentru Ucraina și pentru Moldova, și e bine că facem asta, însă, în situația asta trebuie suspendat Green Deal-ul cu toate consecințele lui. Și m-aș gândi chiar foarte serios să facem o situație în care spunem că e vorba aici de siguranța națională, mai ales dacă ținem cont că trebuie să aprovizionăm și Moldova și Ucraina, iar în aceste condiții trebuie să suspendăm Green Deal-ul”, conchide Caramitru.
Afirmațiile sale sunt susținute și de expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru. Consultant în frelancing, el are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013). Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.
Cosmin Păcuraru amintește că securitatea unei țări nu ține doar asigurarea că nu va fi niciodată invadată de un ipotetic inamic, ci și de felul în care își poate asigura energia necesară. Iar România, pe fondul exagerării politicilor de tip Green Deal, poate avea grave dezechilibre energetice. În timp ce minele de cărbune au fost închise, s-a insistat pe energie regenerabilă, care însă este intermitentă și are un factor de capacitate redus.
„Multe capacități de producție pe gaz și pe cărbune au fost închise și în continuare se vor închide, dar nu că dorește UE, ci pentru că sunt vechi și oricum sunt ieșite din perioada normală de viață. În România, acum 20 de ani, funcționau cam 200 de sisteme SACET, iar azi am ajuns la 46. Asta înseamnă că s-au pierdut capacități mari de producție de energie electrică și de producție de energie termică. Problema e că nu s-au înlocuit cu nimic”, a spus Păcuraru.
Energia produsă din combustibilii fosili are un randament superior energiei regenerabile. Iar energia nucleară este și mai eficientă.
„La energia obținută din combustibili fosili avem randamente. E vorba de așa-numitul factor de capacitate, care poate ajunge la 90%. Asta înseamnă că 90% din timp aceste capacități dau energia maximă pentru care au fost proiectate. Iar energia nucleară a fost de circa 95%”, explică el.
Energia solară și eoliană, factor de capacitate redus
În schimb, în cazul energiei regenerabile, pe care se pune accentul în mod greșit, are un factor de capacitate foarte mic.
„Acest factor de capacitate sună cam așa: 10% pe solar. Ce înseamnă 10%? Să ne amintim totuși că soarele nu strălucește decât în timpul zilei, că dacă stăm să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat când au fost furtunile de zăpadă în Dobrogea, de fapt, în toată țara nu a fost vremea bună, că de exemplu în 2023 cam 2% a contribuit solarul la consumul de energie național. Vedem că nici eolianul nu funcționează tot timpul. Factorul de capacitate în eolian a fost 27% în 2022. Aici trebuie spus că România nu are decât un singur culoar de vânt. Marea Neagră, Dobrogea, cu strâmtarea zonei de vânt Brăila, Galați, dacă ajunge și la Vaslui e bine”, explică expertul.
De departe, centralele nucleare sunt cele mai eficiente când vine vorba de producerea energiei, urmate de gaze și de cărbune. Exact această energie, produsă foarte ieftin, este suprataxată de Uniunea Europeană, ceea ce duce prețurile mult în sus.
Studiul Institutului European de Studii Economice îi dă dreptate ministrului
Un studiu efectuat de experți ai Institutului European de Studii Economice avertizează că puseurile de energie regeneabilă injectate în infrastructura învechită a României pot distruge bătrâna rețea de distribuție. În plus, suprataxarea energiei nucleare, a celei obținute din gaze și din cărbune, în paralel cu suprasubvenționarea regenerabilelor poate deveni în scurt timp o adevărată problemă.
România ar trebui să mizeze mai mult pe energia nucleară și pe un mix de energie echilibrat. Acestea au fost doar câteva dintre observațiile studiuui efectuat, în 2024, în cadrul Institutului European pentru Studii Economice, de trei cunoscuți economiști. Autorii, Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj), Christian Năsulea (Universitatea București), respectiv Diana Năsulea (Academia de Studii Economice București).
Se încarcă comentariile...
