Exclusiv De ce investește România miliarde în avioane invizibile, în era dronelor. Fost șef al Armatei: „Sunt, de departe, cele mai performante”

Achiziția celor 32 de avioane stealth F-35 va costa România o sumă uriașă. Fost șef al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică de ce avioanele cu pilot rămân vitale pentru securitatea națională și cum ne integrează acest contract în „familia” de elită a NATO.

România va cumpăra 32 de avioane americane de ultimă generație F-35, pentru care va plăti între 6,5 miliarde de dolari și 7,2 miliarde, ambele sume fără TVA. În principiu, primele avioane ar trebui să ajungă în România începând cu 2030, însă având în vedere că americanii nu mai fac față cu atât de mult convezi și le livrează cu întârziere ar putea exista un decalaj de 2-3 ani.

Problema ar fi, sugerează unii analiști, că pe măsură ce tehnologia dronelor avansează tot mai mult, aceste aeronave fără pilot ar putea fi mai ieftine și la fel de eficiente, iar avioanele și-ar putea pierde cumva din relevanță. Fost șef al Armatei Române și fost ofițer de aviație, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum stau de fapt lucrurile și în ce măsură mai avem nevoie de aceste aeronave în epoca dronelor.

Ce câștigă România că dă miliarde pe avioane invizibile 

În opinia sa, avioanele F-35 vor continua să aibă atuuri importante, iar achiziția lor se justifică, deși vor ajunge în România peste cinci ani sau chiar mai mulți.

„Tehnica evoluează, vedem acum că au un rol important pe câmpul de luptă aparatele fără pilot, dronele, că oamenii sunt mai puțin prezenți pe câmpul de luptă în confruntarea directă. Dar asta nu înseamnă că vor dispărea cu totul luptătorii și că nu cred că vor dispărea nici avioanele cu pilot. F-35 este un avion de ultimă generație, este generația a 5-a. Este un avion echipat cu cele mai moderne mijloace de descoperire și de atac, este o aeronavă invizibilă pentru inamic. Atunci când se construiește un astfel de avion de luptă el este construit pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani. Asta înseamnă cu siguranță că atunci când vom primi aceste avioane încă vor fi valabile din punct de vedere al uzurii morale”, spune generalul Ștefan Dănilă.

Fostul șef al Armatei Române explică și în ce direcții ne putem aștepta să evolueze lucrurile și care va fi rolul celebrelor F-35 în cadrul NATO, dar și în ce privește România.

„În primul rând, aproape toate statele membre NATO vor fi dotate cu avioane F-35 în perioada 2030-2035-2040. Aceste avioane vor fi valabile încă vreo 10-15 ani. Asta înseamnă că vom face parte din aceeași familie. Vom avea mijloace aeriene compatibile cu statele membre NATO și cu statele membre ale Uniunii Europene”, mai spune el.

F-35 sunt superioare avioanelor franceze, suedeze și germane

Avioanele franceze de vânătoare Rafale, cele suedeze Gripen și aeronavele Eurofighter, produse de Germania, Marea Britanie, Italia și Spania în cadrul unui proiect comun sunt alte variante luate în calcul de alte state europene.

Chiar dacă există discuții cu privire la faptul că unele țări au decis să se reorienteze și să achiziționeze alte aeronave de luptă, F-35 rămân în continuare cele mai performante, este convingerea generalului Ștefan Dănilă. Un exemplu este Spania, țară care are relații încordate cu Statele Unite ale Americii și a decis să renunțe la planurile de a se dota cu avioane F-35. Drept urmare, Madridul oscilează acum între a achiziționa avioane turcești Kaan sau Eurofighter.

„De exemplu, numărul de aeronave Gripen aflat în dotarea statelor NATO este relativ mic. Nu putem să spunem că vorbim despre o flotă de nivelul celor care sunt F-16 acum, F-35 peste 10-15 ani. Deja majoritatea statelor din Europa care aveau un F-16 au trecut la F-35. Sunt și țări care au fost parte a programului Eurofighter și încă mai au Eurofighter în dotarea propriilor forțe aeriene, dar multe dintre ele au și F-35. F-35 este un avion care depășește cu mult posibilitățile Eurofighter și ale Gripen pentru că este un avion stealth, este un avion gândit pe o altă tehnologie și pe un alt concept”, mai spune el.

Avioanele F-35 sunt de ultimă generație, iar mult timp vor continua să fie cele mai bune. De altfel, proiectul franco-german care ar fi trebuit să însemne viitorul aviației de luptă eruopene și să producă cele mai bune aeronave va fi întârziat sau chiar anulat, cel mai probabil. Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) ar fi urmat să fie cel mai avansat avion de vânătoare al Europei. Doar că, la aproape 10 ani de când Franța și Germania au anunțat cu surle și trâmbițe acest proiect în valoare de peste 100 de miliarde de euro, nu s-a mișcat nimic. În atare situație, niciun avion european actual nu concurează cu F-35.

„Nu are sens să le comparăm pe avioanele F-35 cu Gripen-ul și Eurofighter. Și nici cu Rafale. Rafale este un avion vizibil, este un avion generația 4. Deci toate celelalte sunt de generația 4-4+. Iar F-35 este generația 5. Asta înseamnă că realist vorbind, F-35 sunt mai bune ca oricare altele, că sunt cele mai bune, că sunt de departe cele mai performante. În plus, numărul avionelor pe care le luăm noi nu este un număr atât de semnificativ, dar vom face parte din aceeași familie. Asta înseamnă că în condițiile în care România ar fi subiectul unui atac, adică în cazul în care noi am fi agresați, am avea în sprijin state care sunt dotate cu F-35. Și noi am permite utilizarea acestor avioane în siguranță și de pe aerodromurile noastre cu toate facilitățile necesare pentru a opera aceste avioane”, explică generalul.

Avioanele F-16 ale României fac față cu brio celor rusești și chinezești

Până când în România vor ajunge primele avioane F-35, actualele avioane F-16 ale Forțelor Aeriene române reprezintă o soluție rezonabilă. De altfel, vechile aeronave F-16 vor continua să reprezinte o soluție chiar și după ce România va recepționa avioanele F-35. Generalul Ștefan Dănilă își argumentează afirmația.

„Cele primite anul trecut sunt avioane care sunt cu o resursă mai mică decât cele primite înainte din Portugalia sau chiar decât cele din Norvegia. Sunt avioane în dublă comandă, avioane pe care le-am primit din Olanda pentru centrul de pregătire de la Fetești. Avioanele F-16 vor continua să opereze și după 2030 și după 2035. Resursă de zbor mai au de peste 1000 de ore de zbor. În condițiile în care la noi operarea acestor avioane nu se face cu un consum de resursă de aproximativ de peste 200 de ore pe an, și de aproximativ 150 de ore, putem să spunem că ne așteptăm să fie valabile încă 10 ani cel puțin”, susține generalul Ștefan Dănilă.

Într-o ipotetică înfruntare cu avioanele de luptă rusești, chinezești sau iraniene, F-16 sunt în continuare o soluție, consideră generalul. Totuși, ar mai fi nevoie de modernizarea unor radare, pentru ca aceste aeronave să fie chiar superioare celor deținute de Rusia, de exemplu.

„Dacă le menținem în operare înseamnă că sunt valabile pentru luptă. Sunt cel puțin la nivelul a ceea ce au rușii, chinezii, iranienii sau alte țări. Avioanele pe care le avem noi în momentul de față, după programul de modernizare pe care l-au parcurs, sunt apte să lupte cu avioane rusești și dacă va urma un program de modernizare cu schimbarea radarelor cu radarul AESA, cred că vor fi la un nivel superior celor ale rușilor”, punctează generalul Ștefan Dănilă.

Între MIG-uri și F-16

Generalul Ștefan Dănilă a fost șeful Statului Major al Armatei Române între 2011 și 2015. În primii ani a fost o perioadă de relativă acalmie, întreruptă brusc de acțiunea directă a Rusiei împotriva Ucrainei, în urma căreia rușii au ocupat Crimeea fără să tragă niciun foc de armă. De altfel, tocmai această acalmie a făcut, spune generalul, ca Armata Română să fie subfinanțată, în pofida semnalelor de alarmă trase de militari.

„Era o perioadă în care era atât de calm că nu aveam buget pentru apărare. Adică abia aveam banii pentru forțele care erau plecate în misiuni în Afganistan. Pentru avioanele F-16 cu chiu, cu vai am obținut resurse și am reușit să achiziționăm o escadrilă, deși aveam în 2011 aprobarea pentru două escadrile de avioane. Noi cu greu am reușit în 2012 să obținem de la guvern aprobarea pentru a cumpăra o escadrilă de avioane F-16 din Portugalia, adică avioane în operare, pe care le-am achiziționat grație faptului că armata a reușit să valorifice două frecvențe radio. Cu acei bani am început achiziționarea de F-16”, adaugă generalul Ștefan Dănilă.

În total, pachetul care conține aeronavele, piese de schimb, dar și acțiunea de pregătire a personalului și muniția suplimentară a depășit un miliard de euro.

„Este dificil de evaluat cât au costat avioanele în sine, pentru că a fost un pachet mai mare în care erau aeronave, erau piese de schimb, pregătirea personalului. Atunci pachetul întreg pentru F-16 cred că era undeva în jur de 600 milioane de dolari. Nu mai știu cât a ajuns în final, cred că a depășit un miliard dacă ținem cont și de muniția care a fost achiziționată, pentru că trebuia achiziționată și muniția suplimentară de care a fost nevoie ulterior”, mai spune generalul.

Deși au existat voci care au afirmat că România nu ar fi trebuit să renunțe la vechile MIG-uri de fabricație rusească, generalul Ștefan Dănilă are o cu totul altă părere.

„MIG-urile 21 trebuiau să iasă din funcțiune în 2012 — atunci ar fi trebuit să zboare ultimul avion, MiG-21 LanceR. Ele au fost gândite, sau etapa de modernizare a MIG-urilor a fost o etapă tranzitorie începută prin '92, realizată în '96-'97, atunci au ieșit primele avioane modernizate din fabrică. Era o etapă tranzitorie care a trebuit să țină 10, maxim 15 ani. Acea etapă tranzitorie s-a prelungit până în 2019, când au fost oprite de la zbor, pentru că s-a recunoscut faptul că nu mai erau capabile să îndeplinească misiuni”, mai afirmă generalul.

Tot mai grav

Cu un an înainte ca Rusia să ocupe ilegal Crimeea, generalul Ștefan Dănilă a lansat un avertisment către NATO și a anunțat că situația de securitate a flancului estic risca o înrăutățire.

„Situația de securitate era incertă din 2013, când noi am sesizat că armata rusă trecuse printr-un program de reformă deosebit de intens și în 2014 a intervenit și a ocupat Crimeea. Nu a fost chiar o perioadă foarte calmă, cel puțin către final. Anul 2014 a fost marcat de la început de invadarea Crimeei și de o stare de tensiune pentru noi. Era o stare de tensiune în care am primit măsuri de reasigurare din partea NATO, din partea aliaților, o creștere nu numai de efective din partea Statelor Unite în România. Au fost mai multe măsuri atunci care să ne asigure că putem să ne simțim în siguranță prin faptul că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice. Dar, într-adevăr, acum situația este mult mai complexă, nu doar prin faptul că în 2022 Rusia a atacat masiv Ucraina — pentru că nu a reușit efectiv să o invadeze. Să nu uităm că Rusia a ocupat peste 20% din teritoriul Ucrainei, dar nu a reușit să își atingă obiectivele de la începutul operațiilor”, adaugă generalul Dănilă.

Comparativ cu anii în care generalul Ștefan Dănilă a condus Armată Română, situația de securitate în întreaga regiune s-a degradat. Soluția este ca europenii să investească în propriile armate și să își asigure propria securitate, mizând în continuare pe un anumit tip de sprijin din partea Statelor Unite ale Americii, ca aliat NATO, dar fără ca americanii să asigure în totalitate protecția Europei.

„În continuare, sunt peste patru ani de război și situația de securitate în zonă nu s-a schimbat, adică este tot mai proastă. Acum, pe fondul măsurilor luate de Statele Unite și pe fondul noilor documente de planificare strategică — adică strategiei de securitate a Statelor Unite și a strategiei de apărare a Statelor Unite 2025-2026 — constatăm că Europa, iar noi suntem în Europa, și suntem în zona de est, adică în zona cea mai expusă, ar trebui să își gândească și să-și realizeze propria apărare cu mai puțin sprijin din partea Statelor Unite. Europenii ar trebui să conteze din partea Americii în primul rând cu sprijinul strategic, adică cu descurajarea nucleară și mijloacele de comunicație prin sateliți, mijloacele de informații cu care Statele Unite vor continua să sprijine Alianța și statele europene”, încheie generalul Ștefan Dănilă.