De ce fug în Italia condamnații români. Cazul Darius Vâlcov readuce în discuţie problema returnării fugarilor

Darius Vâlcov, condamnat la 6 ani de închisoare, completează lista condamnaţilor români care au fugit în Italia datorită regimului permisiv de executare a pedepselor. Ministerul Justiţiei susţine că a ridicat problema returnării fugarilor la nivelul JAI şi a cerut Italiei în repetate rânduri găsirea unor soluţii.

Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor și fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat, marți, definitiv, de instanţa supremă, la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, în „Dosarul Tablourilor“. Fostul demnitar a fost găsit vinovat pentru acordarea preferenţială a unor contracte cu statul, în calitate de edil, acţiuni de pe urma cărora ar fi primit diverse sume de bani, prin intermediari, unele disimulate în obiecte de artă. 

Concret, procurorii au găsit peste 100 de tablouri achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. Instanța a dispus confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane de lei.

În acelaşi dosar au fost condamnate la închisoare cu executare alte trei persoane, respectiv Minel Prina, fost primar al Slatinei (4 ani şi 6 luni), Petre Bogdan Timofte, om de afaceri (3 ani) şi Constantin Tomescu (3 ani şi 6 luni). Fostul şofer al lui Vâlcov, Lucian Petruţ Şuşală, a primit o sentinţă de 2 ani cu suspendare. 

După emiterea sentinţei, poliţiştii l-au căutat pe Darius Vâlcov pentru încarcerare, însă nu a fost găsit. Surse judiciare au declarat pentru „Adevărul“ că fostul ministru ar fi părăsit România anul trecut, legal, nefiind sub influenţa niciunei măsuri preventive, destinaţia fiind Italia. Dat în urmărire generală este şi fostul primar Minel Prina.

De ce e Italia raiul fugarilor români

Darius Vâlcov completează astfel lista românilor condamnaţi care au ales să fugă în Italia, pentru regimul mai blând de executare a pedepselor.

Tot în Italia a plecat şi Dragoş Săvulescu (fost finanţator al clubului Dinamo, condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare), Alina Bica (fosta şefă a DIICOT, condamnată la 4 ani), Ionel Arsene (preşedintele CJ Neamţ, condamnat la 6 ani şi 8 luni), Daniel Dragomir (fost ofiţer al SRI, condamnat la 3 ani şi 10 luni), Marian Zlotea (fost şef al ANSVSA, condamnat la 8 ani şi 6 luni) şi Mario Iorgulescu (fiul şefului LPF, condamnat în prima instanţă la 15 ani şi 8 luni).

Cei mai mulți dintre cei menționați se află în cursul procedurilor de extrădare, timp în care sunt sub anumite restricții, însă majoritatea aşteaptă deciziile în libertate.

Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ spun că în Italia condiţiile de executare a pedepsei sunt mai bune comparativ cu România, iar regimul este mai permisiv. De exemplu, condamnările de până la patru ani pot fi executate la domiciliu, măsură care este asemănătoare cu dispozițiile controlului judiciar din România. Italia este o destinație preferată de românii cu probleme chiar dacă în 2021 a înăsprit condițiile în care se refuză o extrădare, fiind introdusă prevederea ca persoana în cauză să aibă rezidența în Italia timp de cel puțin 5 ani.

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, este unul dintre condamnații care execută pedeapsa de 4 ani de închisoare în Italia, unde a ajuns în 2019, când a părăsit Costa Rica. Maria, cum este cunoscută în zonă, lucrează ca avocat în timp ce îşi execută pedeapsa.

Într-un interviu recent difuzat de Antena 3, Alina Bica spunea că a ales Italia pentru că sora ei a lucrat zece ani pentru guvernul de la Roma. Partenerul ei, Florin Busuioc, a detaliat cum ispăşeşte pedeapsa.

„În fiecare seară, la ora 21:00, trebuie să fie acasă. Da, deja execută pedeapsa. Da, de asta a plecat. Sărăcuța, de la 21:00 la 7:00 dimineața trebuie să stea în casă. În rest, muncește. Ea e avocat, are un birou aici”, a afirmat acesta în cadrul interviului, menţionând că mai are de executat aproximativ doi ani şi jumătate.

Guvernul a renunţat la legea fugarilor

Anul trecut, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică așa-numita lege a fugarilor, care prevedea pedepsirea pentru evadare (între 6 luni şi 3 ani) a celor care se sustrag unei condamnări. Proiectul a primit însă aviz negativ de la CSM, instituția invocând drepturile și libertățile omului. Astfel, nici Coaliția nu a mers mai departe cu propunerea legislativă, demersul fiind abandonat. Ministrul Justiției a ridicat în Consiliul JAI problema condamnaților români care nu sunt predați de statele UE României pentru executarea pedepsei, la nivelul Uniunii fiind discuții pe această temă, însă prevalează componenta de respectare a drepturilor omului. De altfel, instituţia anunţă că a discutat subiectul şi în întâlnirile bilaterale ministeriale și la nivel de comisar european.

„Recent, a fost transmisă ministrului Justiției al Republicii Italiene o scrisoare prin care au fost reiterate cele de mai sus, cu intenția inițierii unor discuții bilaterale care să ducă la deblocarea soluționării acestor cazuri, în spiritul bunei colaborări și a consolidării relațiilor bilaterale în domeniul Justiției”, a transmis Ministerul Justiţiei.