De ce au ajuns românii „ţintele“ discursului xenofob şi cum arată de fapt „imigrantul“ român din UK şi Franţa

În ultimul an, românii şi bulgarii au fost ţintele unor campanii de descurajare a migraţiei forţei de muncă în spaţiul european, caracterizată de promovarea unor stereotipuri şi manipularea opiniei publice. În Marea Britanie şi Franţa, presa a contribuit în mod activ la realizarea unor materiale scrise şi video care anunţau o adevărată invazie a românilor şi bulgarilor, portretizaţi drept muncitori necalificaţi sau infractori.

Centrul Român de Politici Europene a lansat miercuri un studiu care analizează modul în care unii politicieni francezi şi britanici au folosit discursul naţionalist, îndreptat împotriva cetăţenilor români şi bulgari după 1 ianuarie, când românii şi bulgarii au obţinut dreptul la muncă în toate statele Uniunii Europene.

Intitulat „Discursul anti-migraţie cu referire la cetăţenii români şi bulgari în Franţa şi Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative şi prejudiciu", cercetarea a reuşit, de asemenea, să schiţeze un portret al cetăţeanului român şi bulgar care locuieşte în alt stat, urmărind să demistifice imaginea care le-a fost atribuită acestora în presa străină.

Coordonatoarea studiului, Andreea – Doina Călbează, a concluzionat, în urma mai multor luni de cercetare, că „cetăţeanul obişnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franţa sau Marea Britanie nu este analfabet, şomer sau sărac, ci mai degrabă calificat şi activ, cu opţiuni limitate pe piaţa muncii şi cu acces îndeosebi la ocupaţiile de nivel intermediar".

Trei indicatori au fost luaţi în considerare pentru elaborarea cercetării: cotele electorale ale partidelor de extremă dreaptă, învingătoare în alegerile europarlamentare în Franţa şi UK,  influenţa discursului radical în dezbaterea publică şi răspandirea în media a retoricii radicale. Peste 200 de articole din mass media britanică şi franceză au făcut obiectul studiului.  

Românii şi bulgarii ar fi fost, astfel, folosiţi ca „ţapi ispăşitori“ pentru soluţiile ineficiente legate de criza financiară, se arată în studiu. Mai mult, una dintre vulnerabilităţile care au permis extinderea fenomenului a fost „atitudinea defensivă“ a românilor şi bulgarilor, dar şi a autorităţilor. Astfel, aceste două naţiuni, intrate în penultimul val de aderare, au fost considerate „ţinte uşoare“.

Potrivit coordonatoarei studiului, „presa a fost principalul conductor al mesajelor radicale, al stereotipurilor negative, contribuind puternic la formularea unui discurs intolerant la adresa migranţilor, cu accente xenofobe“.

Criza economică şi financiară a constituit declicul, insecuritatea locului de muncă şi perspectivele economice negative, schimbarea o societate în continuă schimbare care naşte frustrări şi discursul populist sunt principalele cauze ale fenomenului de discriminare asupra românilor şi bulgarilor, „care a dat naştere unei noi culturi, a blamului“.

Studiul integral poate fi accesat AICI.

Mai multe pe această temă

Ambasadorul român la Londra desfiinţează remarcile lui Farage

Ion Jinga denunţă campania electorală a UKIP, asemănând-o cu „propaganda comunistă"

Românii „fură” locurile de muncă ale britanicilor pentru că acceptă salarii mai mici. Interviu cu Tim Aker, lider UKIP şi proaspăt europarlamentar

DOCUMENTAR Adevărul despre românii din Marea Britanie