De ce a fost arestată preventiv Ana Maria Nedelcu, femeia dată în urmărire de canadieni pentru că şi-a răpit fiul

Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă a Anei Maria Nedelcu, românca acuzată de autorităţile din Canada că şi-a răpit fiul, deoarece fapta este foarte gravă, iar în România lipsirea de libertate a unui minor se pedepseşte cu până la 10 ani de închisoare. Femeia nu a recunoscut acuzaţiile, iar avocata acesteia a precizat că soţul acesteia era violent şi chiar l-ar fi abuzat sexual pe minor.

Curtea de Apel Bucureşti arată, în motivarea deciziei de pe 13 aprilie, că avocatul femeii a depus la dosar mai multe probe, printre acesta fiind şi un referat întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi în care se preciza modul în care au fost evaluaţi cei doi minori pe care Ana Maria Nedelcu îi are în întreţinere, condiţiile în care au fost găsiţi, „un certificat de grefă care atestă că există pe rolul instanţelor de judecată procesul de încredinţare a minorului, un proces care a fost suspendat pe durata judecării procedurii speciale”.

De asemenea, la dosar a fost depusă şi o declaraţie notarială a tatălui fetei din care rezultă că a lăsat- mamei sale şi că este de acord să aibă domiciliul în România, alături de mama sa, conform documentului citat.

Avocata femeii a mai prezentat şi documente din care rezultă că relaţii dintre cei doi părinţi nu erau unele bune, fiind adusă inclusiv o invitaţie la mediere pe care Ana Maria Nedelcu ar fi transmis-o, printr-un mediator, către soţul ei, însă această invitaţie nu ar fi fost onorată.

O altă probă adusă a fost un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de către un funcţionar special asupra comportamentului minorului şi asupra abuzului la care a fost supus. Avocatul femeii a declarat că minorul ar fi fost supus unui abuz sexual, acesta fiind momentul în care Ana Maria Nedelcu ar fi decis să reacţioneze.

Mai mult, au fost depuse la dosar documente din care rezultă că tatăl minorului ar fi vrut să plece cu acesta în Republica Dominicană, „şi astfel mama pierdea orice contact cu copilul”. Celor doi, mama şi minorul, le-ar fi cerut să intre într-o sectă. „Tatăl copilului l-a învăţat pe minor că este bine să sacrifici animale, participând la sacrificarea unor păsări”, se arată în motivarea instanţei, citând declaraţia dată de avocatul femeii.

În România, femeia ar risca cel mult 3 luni de închisoare

În motivarea deciziei se precizează faptul că infracţiunea de care femeia este acuzată are corespondent în legislaţia din România, respectiv infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, faptă pedepsită cu închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. Din acest motiv, procurorii nu au cerut arestul preventiv, precizând că nu sunt îndeplinite nici condiţiile de extrădare „întrucât nu este vorba despre o pedeapsă mai mare de un an de închisoare.

„Curtea reţine că în cuprinsul cererii de extrădare este descrisă fapta pentru care este acuzată Nedelcu (fostă Museaţă) Ana Maria, şi pentru care se solicită extrădarea în vederea judecăţii acesteia, respectiv faptul că în luna mai 2014 aceasta a plecat din Canada în România împreună cu copilul său minor, răpindu-l, încălcând ordinul de custodie emis de către o instanţă canadiană, ordin prin care drepturile părinteşti privind minorul (....) trebuiau exercitate de către ambii părinţi”, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivare.

„Curtea apreciază că faptele pentru care s-a solicitat extrădarea, potrivit legii române, întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii de nerespectarea mpsurilor privind încredinţarea minorilor, dar şi a uneia mult mai grave, de răpire internaţională de către mama, a fiului său, cetăţean canadian”, arată instanţa.

Astfel, magistraţii arată că Ana Maria Nedelcu nu doar că nu a respectat un ordin judecătoresc, ci chiar l-ar fi răpit pe copilul de 4 ani şi l-ar fi adus în ţara sa natală, „lipsindu-l prin aceasta, în mod ilegal, de libertatea de a-şi continua şederea în ţara sa natală, la reşedinţa din Canada”.

Mai mult, instanţa precizează că lipsirea de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani, iar dacă fapta este săvârşită asupra unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Astfel, magistraţii arată că „autoare a infracţiunii de răpire internaţională, în speţă, este mama minorului, mama şi fiul fiind cetăţeni canadieni, mama şi cetăţean român”.

Instanţa a mai precizat că Ana Maria Nedelcu nu a recunoscut acuzaţiile, „existând probabilitatea rezonabilă ca aceasta să tergiverseze judecata cererii de extrădare”.

În încheierea motivării, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti menţionează că în februarie 2015, Secţia Civilă a Tribunalului Bucureşti, într-un proces de răpire internaţională de copii, a admis cererea formulată de Sierra Munoz Maximo Rafael şi a obligat-o pe Ana Maria Nedelcu să-l înapoieze pe minor tatălui pentru a sta la locuinţa din Canada. Aceasta decizie însă nu a fost executată.

Sentinţa nu a fost definitivă, fiind deja atacată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.