Dan Dungaciu: „La 100 de ani de la Trianon, românii din Ungaria sunt pe cale de dispariţie. Sunt o specie muzeală“
0Directorul general al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, a afirmat miercuri, la o dezbatere dedicată românilor din Ungaria, că, la 100 de ani de la Trianon, românii din această ţară sunt "pe cale de dispariţie".
"La 100 de ani de la Trianon, românii din Ungaria sunt pe cale de dispariţie. Sunt o specie, dacă vreţi, muzeală. Românii din Ungaria, şase, şapte, câţi mai folosesc limba română în administraţie, sunt de pus în muzee, ca să trecem pe lângă ei să spunem 'uite aşa ar arăta românii din Ungaria', cât mai sunt în viaţă, cei şase, şapte vorbitori de limbă română. După care lucrurile se închid sub ochii noştri, ca să spun aşa", a spus Dungaciu, moderatorul dezbaterii "La 100 de ani după Trianon, românii din Ungaria au dispărut. Care sunt efectele pentru relaţia Bucureşti - Budapesta?", desfăşurată, miercuri, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, scrie Agerpres.
Dan Dungaciu a susţinut că acest fapt "ridică o problemă tulburătoare, care nu ţine doar de relaţia bilaterală".
"Dacă România nu-şi asumă latinitatea orientală, cum spunea Iorga, cine şi-o mai asumă în această parte a lumii?! Ce se întâmplă cu latinitatea orientală, cu românitatea orientală din Serbia, Ungaria, Bulgaria, mă rog, aromânii din Zona Balcanică, românii din Ucraina?! Dacă România nu se mai interesează de asta, evident că această dimensiune va fi ocultată. N-ar fi fost rău ca un proiect care a fost gândit la un moment dat la Institutul Cultural Român, 'Limba latină ca limba franca europeană', să fie fost pus în act. Ideea de latinitate a României ar fi fost un element strategic important. Şi prin această idee de latinitate şi limbă română, accesarea, dacă vreţi, a românilor de pretutindeni ar fi fost, iarăşi, o chestiune care merita făcută", a spus profesorul.
Una dintre consecinţele acestei lipse de interes este, potrivit lui Dungaciu, şi dispariţia românilor din Ungaria.
"Ce se va întâmpla peste câţiva ani, dacă nu vom avea o minoritate română în Ungaria, în discuţia bilaterală, minoritatea maghiară fiind prezentă în România, minoritatea română nemaifiind prezentă în Ungaria. Care este efectul acestor evoluţii istorice şi care sunt consecinţele strategice geopolitice?", s-a întrebat Dan Dungaciu.
În cadrul dezbaterii, prof univ. dr. Gabriel Moisa, de la Universitatea din Oradea, autorul volumului "Românii din Ungaria trianonică (1920-2020)", a dezvăluit faptul că în Ungaria învăţământul bilingv se reduce la "două - trei ore de limba română săptămânal la cele opt şcoli" din ţară.
"Toate şcolile despre care dumneavoastră şi eu ştiam, până în urmă cu 15 şi 17 ani, că sunt bilingve - şi noi avem o altă înţelegere a cuvântului 'şcoală bilingvă' în România - Îîn Ungaria, 'şcoală bilingvă' înseamnă totul în limba maghiară, mai puţin cele două, respectiv trei ore de limba română săptămânală la cel opt şcoli. Deci, celebrul liceu românesc 'Nicolae Bălcescu' din Gyula, Jula, cum îi zic românii din Ungaria, are două ore, cel mult trei ore la clasa a XII-a, respectiv totul, exclusiv, se desfăşoară în limba maghiară. Asta înseamnă bilingvism. Poate fi la fel de bine numit Liceul englez 'Nicolae Bălcescu', Liceul german 'Nicolae Bălcescu', Liceul francez 'Nicolae Bălcescu'. Acesta este marele favor făcut comunităţii româneşti din Ungaria în ceea ce înseamnă învăţământul bilingv", a spus Moisa.
Profesorul orădean a arătat că în ţara vecină "s-a construit la nivel naţional un păienjeniş de autoguvernări locale, astfel încât cele 11 autoguvernări locale îşi pierd votul".
"Cantitatea votului este mult diminuată, de-asta nu au niciodată şansa să-şi impună un lider real al comunităţii, pentru că 11 voturi, câte sunt până la 74, nu ai nicio şansă şi să-ţi impui omul care, teoretic, ipotetic, ar promova interesele comunităţii româneşti. Deci, în mod democratic, s-a rezolvat problema. A înfiinţat de şapte ori mai multe guvernări astfel încât cele reale îşi pierd, de fapt, importanţa", a susţinut Moisa.
Legat de numărul românilor din Ungaria, Gabriel Moisa a afirmat că, dacă în recensământul din 2001 se consemna faptul că "mai erau 7.995 de români declaraţi", cel din 2011 spune că sunt aproape 36.000. "Acolo a fost o manipulare în ceea ce înseamnă recensământul", a mai susţinut Gabriel Moisa.
La eveniment, organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române şi Universitatea din Oradea, au mai participat Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), conf. univ. Darie Cristea, prodecan al Facultăţii de Sociologie, directorul Laboratorului de Cercetări Sociologice - LARICS, şi Cristian Barna, profesor la Universitatea din Bucureşti, masterul de studii de securitate.