Curtea de Apel București a amânat decizia prinvind suspendarea judecătorilor CCR Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş

Curtea de Apel București (CAB) era aşteptată să se pronunţe, vineri, 16 ianuarie, asupra cererilor depuse la sfârşitul anului trecut de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi ca judecători la Curtea Constituţională (CCR).

UPDATE 14.30 Decizia a fost amânată până pe 30 ianuarie

Curtea de Apel București a amânat până pe 30 ianuarie decizia în procesul privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi judecători la CCR.

La finalul anului trecut, avocata a făcut o cerere la CAB de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie, scrie News.ro.

Pe 5 ianuarie, CAB a amânat pronunțarea pentru 16 ianuarie. În aceeași zi, CCR are programat termen pe sesizarea privind constituționalitatea reformei pensiilor magistraților.

Ședința CAB este programată pentru ora 09:00, cu o oră înaintea ședinței CCR, în care judecătorii ar urma să decidă în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate la Legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, formulate de Înalta Curte.

Joi, CAB a respins cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, care urmează să decidă vineri asupra solicitărilor avocatei AUR.

„Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a doamnei judecător Olimpiea Creţeanu”, este soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată, joi, în Cameră de Consiliu.  

Luni, 12 ianuarie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca preciza, într-un comunicat de presă, că profesorul universitar Dacian Dragoş este angajatul instituţiei de învăţământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.

„UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională –, demers care nu serveşte consolidării democraţiei şi care nu trebuie promovat”, menţiona instituţia.