Curtea Constituţională: „Sesizarea organelor de cercetare penală nu poate avea ca temei refuzul de a furniza informaţii comisiei de anchetă”

Sesizarea organelor de cercetare penală nu poate avea ca temei refuzul unei persoane de a furniza informaţiile solicitate de o comisie parlamentară de anchetă.

Aşa se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României a admis sesizările PNL şi USR cu privire la neconstituţionalitatea hotărârii prin care a fost înfiinţată comisia pentru verificarea activităţii şefului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, arată Agerpres.

„Curtea constată că sesizarea organelor de urmărire penală nu poate avea ca temei refuzul persoanelor invitate de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia comisiei documente sau mijloace de probă deţinute, care sunt utile activităţii comisiei, ci poate fi exclusiv consecinţa constatării, în urma coroborării datelor la care are acces comisia, a unor indicii/ suspiciuni/ presupuneri rezonabile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către persoana invitată să se prezinte în faţa comisiei, neputându-se rezuma la faptul că nu s-a prezentat în faţa comisiei şi/ sau nu a prezentat documentele cerute. O interpretare contrară, dar care este rezultatul normei supuse controlului, încalcă principiul legalităţii incriminării (...) şi caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale”, se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile care prevăd că "refuzul persoanelor invitate la comisia parlamentară de anchetă (...) poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală" au un caracter neclar şi ambiguu, putând genera interpretarea potrivit căreia prin hotărâre a Parlamentului se instituie o nouă infracţiune - cea de obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului.

„Curtea Constituţională a stabilit că, 'în materie penală, principiul legalităţii incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale'. Stabilirea conduitei care ar permite configurarea elementului material al laturii obiective a unei infracţiuni prin activitatea altor organe, decât Parlament - prin adoptarea legii (...) sau Guvern - prin adoptarea de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, în temeiul delegării legislative (...), încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul respectării obligatorii a legilor şi a supremaţiei Constituţiei. (...) Cu alte cuvinte, Parlamentul poate reglementa infracţiuni doar prin lege, în exercitarea funcţiei sale constituţionale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcţiei sale de control asupra altor autorităţi ale statului”, se precizează în motivare.

Sesizările PNL şi USR, admise pe 3 aprilie 

CCR a admis, pe 3 aprilie, sesizările PNL şi USR privind înfiinţarea Comisiei de anchetă a activităţii şefului SPP, Lucian Pahonţu.

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere sesizările privind neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, formulată de 56 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de 22 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România.

Având în vedere obiectul celor două dosare, CCR a dispus conexarea lor, iar în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile hotărârii în cauză sunt neconstituţionale.

„Analizând conţinutul normativ al hotărârii criticate, Curtea a constatat că prin aceasta a fost înfiinţată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, aşa cum se prevede în cuprinsul art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţie referitoare la comisiile permanente şi comisiile de anchetă, sub aspectul competenţelor fiecăreia dintre aceste comisii", se preciza în comunicatul CCR.

Care a fost scopul controlului 

Curtea a constatat că şi competenţele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la directorul SPP, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuţiilor acestuia, au un evident caracter "intuitu personae", controlul efectuat având scopul a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, ceea ce ar fi de natură să atragă răspunderea juridică, disciplinară sau penală.

„Aşadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului nr. 11/2018, nu respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art. 64 alin. (4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind şi prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale", preciza CCR.

Referitor la competenţele comisiei de anchetă, instanţa constituţională a reţinut că obiectivul stabilit de art. 1 lit. h) din hotărâre se suprapune peste competenţa Ministerului Public, respectiv a instanţei judecătoreşti, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate sub aspectul respectării art. 1 alin. (1) din Legea nr. 191/1998. Consecinţa acestei suprapuneri de competenţe este că ancheta parlamentară se transformă, implicit, într-o verificare a actelor emise de aceste autorităţi publice, încălcându-se, astfel, mai multe prevederi din Constituţie.

„De asemenea, obiectivul prevăzut la art. 1 lit. j) din Hotărârea Parlamentului nr. 11/2018 excedează cadrului constituţional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competenţă de control asupra Ministerului Public în ceea ce priveşte activitatea de valorificare a datelor şi informaţiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecţie şi Pază, cu încălcarea dispoziţiilor art. 64 alin. (4) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie", se menţiona în comunicat.