Exclusiv Cum vindecăm România de corupție? „Procurorii să nu fie numiți de politicieni și dispariția întrebării «Știi pe cineva?»”

Transparency International recomandă câteva inițiative legislative pentru a rezolva problema corupției în România. Profesorul Sergiu Bogdan susține că nu legile sunt problema, ci faptul că procurorii șefi sunt numiți de politicieni, dar și componenta culturală a corupției din România.

România se află în topul 3 în UE în clasamentul privind percepția asupra corupției din sectorul public, potrivit celui mai recent raport anual publicat de Transparency International. Cu un scor de 45 de puncte din 100, țara noastră este depășită doar de Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 62.

Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției în sectorul public din 182 de state și teritorii, pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. Acest indice este realizat cu ajutorul unor experți și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Pe lângă acordarea de punctaje cu privire la percepția asupra corupției în sectorul public, Transparency International are și recomandări pentru țările pe care le analizează.

Pentru anul 2026, Transparency International recomandă României: adoptarea legislației privind transparența declarațiilor de avere și interese, clarificarea infracțiunilor de luare și dare de mită, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea pactelor de integritate în achizițiile publice de peste un milion de lei, sancționarea mușamalizării faptelor de corupție și combaterea dezinformării privind procedurile judiciare.

De asemenea, este evidențiată necesitatea îmbunătățirii calității anchetelor penale anticorupție, astfel încât acestea să aibă rezultate sustenabile în instanță.

Sergiu Bogdan, profesor de Drept penal la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a analizat pentru „Adevărul” cauzele privind percepția asupra corupției în România și recomandările Transparency International.

„O chestiune de cultură”

În ceea ce privește cauzele percepției privind corupția în România, este o chestiune culturală, are legătură cu zona balcanică de unde provenim, dar și cu faptul că, deși s-au schimbat în bine multe elemente, schimbarea percepției durează:

„De exemplu, nivelul de corupție din spitale a scăzut foarte mult. Doar că, pentru a dispărea percepția despre fenomen, e nevoie să treacă foarte mult timp, e o chestie de generații. Percepția se schimbă mai greu decât realitatea, de fapt. Dacă, de exemplu, ai avea, ipotetic, o lege perfectă, ai avea un sistem perfect, ca să fie schimbată percepția, practic ar trebui să treacă ani.”

Bogdan susține că în România a devenit o chestiune culturală să dai vina pe corupție pentru orice nu merge bine. El exemplifică cu incendiile din clubul Colectiv, respectiv cu cel din Crans-Montana: „Practic, situația e relativ similară, adică o toleranță față de nerespectarea unor norme PSI (norme de prevenire și stingere a incendiilor). Și într-un caz, și în celălalt. Care a fost percepția noastră și care e percepția lor? La noi s-a spus că e o chestiune sistemică, «corupția ucide» ș.a.m.d. Iar despre normele PSI, dacă îi întrebi pe oameni câți vor să le respecte, toți o spun că nu. Gândiți-vă că din toate instituțiile publice din România, cred că 70% nu respectă normele PSI.”

Profesorul nu contestă că, în ceea ce privește percepția corupției, România ar avea punctajul respectiv: „Cel mai probabil suntem acolo. Pe ce loc am putea să fim? Adică să fim mai corecți ca germanii? Nu ți-ai imagina ca Germania, care este etalon de onestitate, să fie la 77. Clasamentul e bun pentru că îți arată nivelul acesta de percepție. E clar că, atunci când iei măsuri, trebuie să te gândești la care este percepția.”

„Ideea este să nu ne propunem lucruri pe care nu le putem obține”, completează profesorul.

În ciuda faptului că ne învârtim de mai bine de 10 ani în jurul aceluiași punctaj, Bogdan spune că „România a evoluat”.

Cu toate acestea, pentru o schimbare radicală trebuie schimbată și cultura legată de corupție: „Adică dacă dvs. trebuie să plătiți un preț mai mare cuiva care vă face curățenie în casă și să primiți chitanță sau un preț mai mic, dar fără chitanță, ce ați prefera? Ce preferă cei mai mulți dintre români? Tipul acesta de conivențe, practic, subzistă în continuare și e foarte complicat să faci omul să înțeleagă că, într-o astfel de situație, se fură pe el, de fapt.”

Întrebat care este diferența majoră între ceea ce fac autoritățile din România, respectiv cele din țările nordice, care au cele mai bune scoruri, profesorul a spus: „Au alt public. În Finlanda trăiesc finlandezi și în România trăiesc români.”

El istorisește că problema corupției e discutată deja de 20 de ani: „Când a fost numit Daniel Morar la DNA, principala problemă a fost să se modifice legile și să facem lupta anticorupție. Eu am zis atunci că legile n-au nicio problemă. Textul de la dare și luare de mită e fix același de sute de ani, de 100 și ceva de ani, de la Cuza încoace. Nu e problemă de text, e problemă de a aplica, de valoarea culturală cu care îl aplici. Dacă vă uitați la raportul DNA la plecarea lui Daniel Morar din instituție, acolo se arată că corupția e o problemă culturală”. Același lucru l-a scris și Codruța Kövesi, spune profesorul, în raportul redactat la plecarea din DNA.

„Când o să dispară întrebarea «Știi pe cineva?», lucrurile se vor schimba”

„Povestea cu corupția care ucide este că, de fapt, încălcarea regulilor, până la urmă, e în defavoarea noastră. Dar pentru asta trebuie raționamente în doi timpi, nu atunci când ai tu o problemă, prima întrebare pe care o pui este «știu pe cineva pentru a o rezolva?». Când o să dispară această întrebare, «Știi pe cineva?», atunci problema corupției se va schimba”, concluzionează specialistul.

Paradoxal, spune el, poate că cel care își pune problema „știi pe cineva?”, chiar dacă nu știe pe nimeni și nu comite nicio faptă de corupție, în mintea lui rămâne ideea că e posibil să se fi rezolvat mai repede și mai bine dacă avea pe cineva:

„E greu să imaginezi un sistem în care licitațiile să fie corecte, dacă noi ne gândim cum să fentăm sistemul la fiecare chesiune minimală”, detaliază el. „Aceste lucruri se învață. Dacă copilul învață de la școală că, pentru a lua o notă mai mare, trebuie să vină tata să vorbească cu doamna învățătoare, nu mai poți să-i explici când ajunge adult că, dacă are o problemă, trebuie să stea la coadă. El ce o să facă?”

În ciuda acestui fapt, spune Bogdan, el este optimist: „Nivelul de corupție perceput de cei care vin de afară s-a modificat în bine. Nu este întâmplător că reprezentanții OCDE (Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) au spus că România este pe drumul cel bun pentru a finaliza procesul de aderare până în 2026. Ei au un sistem eficient de evaluare a componentelor de corupție și nu numai.”

Soluția pentru creșterea calității anchetelor: procurori profesioniști

În ceea ce privește recomandările Transparency International, Bogdan se concentrează pe una dintre acestea: „necesitatea îmbunătățirii calității anchetelor anticorupție”. Cum îmbunătățim calitatea anchetelor anticorupție?

„Procurori profesioniști și polițiști profesioniști. Nu e o mare discuție”, explică Bogdan. Controlul asupra acestor chestiuni ajunge la factorul politic. „Asta e o critică pe care întotdeauna am avut-o. Dacă, de exemplu, un procuror ar fi foarte bun, ar putea să ajungă procuror-șef pentru că e foarte bun? Nu. Pentru că trebuie să fie propus de ministrul Justiției și numit de președintele României. Un procuror pe care nu prea îl interesează zona politică și își face treaba exclusiv de procuror are vreo șansă? Nu pot avea o carieră de conducere în magistratură fără să fie susținuți, agreați, acceptați de către politicieni”, explică avocatul.

Astfel, într-un fel sau altul, toți cei care vor să aibă o carieră într-o funcție de conducere trebuie să aibă o legătură cu politicul. „De exemplu, Laura Codruța Kövesi de către cine a fost propusă? De către domnul Băsescu. Până atunci, știați de ea?”, întreabă retoric Bogdan.

În acest context, soluția lui este: „Alegerea șefilor ar trebui să fie o chestiune sistemică, a lor. Ei se cunosc foarte bine între ei, să știți. Știu și cine știe carte, știu cine-i corupt, știu cine-i influențat, ei îi știu pe fiecare.”

În acest context, rolul politicului va fi de a analiza rezultatele obținute: „E treaba lor pe cine pun șef. Politicul să verifice rezultatele.”

De la „toți primarii ajung în pușcărie” la o infracțiune inexistentă

În ceea ce privește recomandarea privind adoptarea legislației privind transparența declarațiilor de avere și interese, Bogdan susține că problema la noi este că se exagerează într-un sens sau altul: „Noi aveam un nivel de transparentizare care, practic, nu prea există afară, era un nivel disproporționat. Acum, practic, am rămas în aer. Dacă eu iau o măsură și o exagerez într-o direcție, după aceea, reversul este situația opusă.”

Un alt exemplu este conflictul de interese: „Am avut cel mai înalt standard în materie de așa ceva. Prin 2011, eu am spus: «Vedeți că toți primarii vor ajunge în pușcărie». Mi s-a spus că «lupta anticorupție și nu știu ce». După care au început să plângă și au desființat textul. De la varianta în care era disproporționat, am ajuns la varianta în care aproape nu mai există.”

Legat de recomandarea privind „clarificarea infracțiunilor de luare și dare de mită”, Bogdan spune: „N-am nevoie de nicio clarificare. Legea e super clară. Asta o aud de o mie de ori. Și de obicei sfaturile vin de la cei care nu sunt experți în drept. Aud că au scăpat nu știu ce politicieni pentru o faptă și de acolo procurorii se plâng că textul e prost. Nu textul e prost, ancheta nu este făcută cum trebuie.”

Bogdan este de acord cu necesitatea adoptării Codului de procedură administrativă: „Avem nevoie de așa ceva. Sunt foarte multe litigii administrative. Trebuia demult să avem un astfel de cod administrativ.”

În ceea ce privește „aplicarea pactelor de integritate în achizițiile publice de peste 1 milion de lei”, profesorul susține că "este o iluzie": "E ca povestea în care declari că nu ai furat. Dacă ai furat, ce să faci? O să te duci și dai declarație că ai furat?” El susține că este astfel readus în discuție conflictul de interese. „Adică, după ce am constatat că nu l-am făcut bine, vrem să-l reintroducem. În materie de business, e destul de complicat.”

În ceea ce privește „sancționarea mușamalizării faptelor de corupție”, Bogdan susține că există un text de incriminare în Codul penal care prevede exact acest lucru. Despre nevoia de „combatere a dezinformării privind procedurile judiciare”, Bogdan susține că, dacă înainte de episodul alegerilor anulate nu era o problemă în România, după aceea a ajuns un subiect important inclusiv de cercetare.