Cum te aperi de efectul gazelor lacrimogene şi ce daune provoacă organismului

Gazele lacrimogene conţin compuşi chimici care irită conjunctiva oculară, produc înţepături, lăcrimare, dificultatea de a ţine ochii deschişi, dar şi iritaţii ale căilor respiratorii, greaţă, vomă, spasme, dureri toracice, dermatite şi alergii. Efectele lor sunt potenţate de căldură şi umiditate.

Majoritatea gazelor lacrimogene folosite de forţele de ordine pentru împrăştierea demonstranţilor conţin capsaicină, o substanţă care se găseşte şi în ardeiul iute şi care irită ochii, nasul şi căile respiratorii, potrivit dcnews.ro.

Persoanele expuse la astfel de gaze tuşesc puternic, strănută, respiră cu dificultate, iar ochii sunt iritaţi şi lăcrimează abundent. Pielea devine roşie, iar la nivelul căilor respiratorii senzaţia este de ardere.

În cazul în care persoana expusă a stat foarte aproape de sursă şi a încasat doze mari de gaz lacrimogen are nevoie de administrare de oxigen sau medicamente pentru uşurarea respiraţiei. Vederea poate fi puternic afectată mergând până la orbire temporară. Alte efecte extreme pot fi apariţia edemului pulmonar, a hemoragiilor interne, necroza ţesuturilor care căptuşesc căile respiratorii şi a celor din sistemul digestiv.

Laptele îndepărtează particulele iritante

Cea mai rapidă soluţie de contracarare a efectelor gazelor lacrimogene este laptele care îndepărtează particulele iritante. Pielea expusă trebuie spălată cu apă şi săpun din abundenţă, iar ochii cu apă sterilă.

Potrivit „Ghidului de intervenţie profesională“, al Jandarmeriei, citat de prosport.ro, „loviturile de oprire cu bastonul“ sunt considerate o intervenţie mai slabă decât folosirea  „pulverizatorului lacrimogen“.  Conform aceleiaşi surse, înainte de folosirea „pulverizatorului lacrimogen“, jandarmul este obligat să apeleze la o altă serie de măsuri, începând de la avertizare, trecând prin menţinerea la distanţă şi continuând cu lovituri de oprire cu corpul sau cu bastonul.