Cum îi ajută România pe străini să se integreze. Imigranţii, între discriminare şi ignorare
0România se declară o ţară de tranzit pentru imigranţi în drumul lor către vestul bogat al Europei şi nici nu-şi doreşte să fie altfel. Aceasta este doar una dintre problemele ridicate de participanţii la conferinţa „Fluxul de imigranţi - un nou test pentru statele membre ale Uniunii Europene? Cum răspunde România noilor provocări socio-politice!“.
Dezbaterile au fost organizate de Asociaţia LiderJust împreună cu Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Asociaţia Romanian US Alumni.
Integrarea străinilor care cer azil în România este în sarcina exclusivă a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) şi a unor organizaţii nonprofit, nicio altă instituţie a statului neimplicându-se în această problemă.
Imigranţilor li se pun beţe în roate pentru a se integra cât mai greu sau a nu se integra deloc, a afirmat Rodica Novac, preşedinta Asociaţiei Accept. De la solicitarea apostilării unor acte de studii pentru a putea fi recunoscute – când se ştie că acest lucru este aproape imposibil în ţări măcinate de război precum Siria, până la impunerea echivalării diplomelor de bacalaureat prin susţinerea examenelor de diferenţă la limba şi literatura română şi la istoria românilor, conform programelor de bacalaureat româneşti.
Mai mult, străinilor le este imposibil să acceseze unele drepturi din cauza lipsei unor documente (certificat de naştere, certificat de celibat, cazier etc), care sunt imposibil de obţinut în ţările de origine.
Discriminaţi şi ignoraţi
Imigranţi se lovesc şi de alte piedici: refuzul băncilor de a deschide străinilor conturi pentru plata salariilor din România şi a prestaţiilor sociale, impunerea prin lege a condiţiei de a avea cetăţenia română pentru a putea fi traducător autorizat sau de a fi căsătorit cu un cetăţean român pentru a practica alte ocupaţii etc.
Străinii sunt ignaraţi practic de instituţiile publice, neexistând niciun fel de date cu privire la accesul acestora la servicii publice (câţi străini au medic de familie, câţi au primit card de sănătate, cât s-a cheltuit pentru tratarea străinilor, câţi copii străini sunt înscrişi în sistemul public de învăţământ, câţi copii străini primesc alocaţie pentru copii etc).