Cum a reușit Primăria Băile Tuşnad să scape de urșii gunoieri
016 containere de deșeuri cu protecție anti-urs vor fi montate la Băile Tuşnad pentru ca animalele să nu se mai poată hrăni și astfel să renunțe la obiceiul de a vizita orașul. De ani buni, autoritățile locale iau măsuri pentru a scăpa de atacul urșilor, reușind să scadă numărul alertelor pentru urs de la 240 în 2021, la 85 în 2022 și la numai 6 anul trecut
Într-o perioadă în care urșii își fac tot mai mult prezența în zonele urbane, ajungând chiar și în zonele de șes, cum s-a întâmplat în martie în Ploiești și mai recent, în această lună la Ciolpani, la doi pași de București, există edili care cu sprijinul unor ONG-uri reușesc să pună în practică măsuri care să combată eficient vizitele acestor animale în zonele locuite. De exemplu, mai multe containere de deșeuri anti-urs, produse şi testate în Slovacia, vor fi amplasate în staţiunea Băile Tuşnad, acestea fiind achiziţionate în cadrul unui proiect-pilot care se derulează în localitate şi care a fost iniţiat de WWF România.
„Ieri au ajuns în orașul nostru mai multe tipuri de recipiente de deșeuri anti-urs, fabricate și testate în Slovacia, care, dacă sunt folosite în mod corespunzător, țin deșeurile inaccesibile pentru urși. Într-o primă rundă de testare am reușit să achiziționăm un total de 16 containere de deșeuri din 5 modele diferite, pentru care instrucțiunile de utilizare vor fi comunicate în următoarele săptămâni, urmând ca acestea să fie puse în funcțiune în cursul lunii mai. Recipientele în valoare de 57.000 de lei au fost achizişionate prin finanțarea oferită de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în cadrul Proiectului-Pilot 100% Siguranță pentru oameni – protecție pentru urși ce îți propune să transforme Băile Tușnad în primul oraș bear-smart din România și un model pentru întreaga Europă”, a publicat instituția pe Facebook.
Testate în Munții Tatra
Coordonatorul echipei de lucru în cadrul acestui proiect, biologul Imecs Istvan, a explicat că astfel de containere sunt folosite în Parcul Naţional Tatra, din Slovacia. „Este, practic, un proiect, putem zice local, la nivelul Slovaciei şi Cehiei, unde au testat nişte containere, pubele, coşuri, de diferite dimensiuni, timp de doi ani, cu urşi, aceeaşi specie ca şi la noi, deci nicio diferenţă. Şi au început să fabrice aceste containere pentru comunităţile din zona Parcului Naţional Tatra. Au fabricat sute şi sute de containere, le folosesc inclusiv în parc şi în comunităţile din jurul parcului. (...) Un lucru ştim sigur că sunt anti-urs, sunt rezistente şi pot fi folosite în zone unde sunt urşi, pentru că urşii nu vor avea acces la hrană, la deşeuri”, a precizat Imecs Istvan.
Acesta a subliniat că, în cadrul proiectului iniţiat de WWF România, s-a decis achiziţionarea, pentru început, a 16 containere, de diverse tipuri, care vor fi montate şi se va derula şi o activitate de conştientizare a localnicilor şi turiştilor şi de informare privind modul lor de folosire. „E foarte important să monitorizăm, în primul rând să conştientizăm localnicii şi turiştii cum să le folosească şi trebuie să le monitorizăm, pentru că putem să aducem orice model şi orice tip de container, dacă localnicii şi turiştii nu le folosesc în mod adecvat, dacă uşa rămâne deschisă, nu mai contează cât de anti-urs este containerul”, a spus Imecs Istvan.
Băile Tuşnad este prima localitate din ţară care foloseşte acest gen de containere. „Suntem primii care am achiziţionat şi încercăm să le testăm. E e o chestie recentă şi în Slovacia, deci anul trecut au început să le fabrice într-un număr foarte mare. (...) Considerăm că dacă într-un parc naţional şi în localităţile înconjurătoare sunt în folosinţă, oamenii au învăţat să le folosească, au eficienţă, putem să facem şi noi asta”, a subliniat Imecs Istvan.
Garduri electrice
Si nu e prima oară când aici se iau măsuri pentru a îndepărta urșii. În anul 2016, Primăria Băile Tuşnad a mai cumpărat nişte containere anti-urs, dar nu s-au dovedit a fi eficiente. Ulterior, în anul 2019, au fost montate garduri electrice în jurul acelor containere, în încercarea de a ţine urşii la distanţă. „Trebuie să-i facem pe urși să nu mai fie atrași de oraș. Cum facem asta? Lăsându-i nemâncați, adică fără acces la pubele cu deșeuri. Noi am tot luat măsuri împotriva urșilor. Așa că numărul alertelor pentru urs a tot scăzut, de la 240, în 2021, la 85 în 2022 și la numai 6 anul trecut. Acum lumea se poate plimba liniștită pe stradă. Cu aceste noi pubele problema se va rezolva definitiv, cred eu”, a explicat pentru „Adevarul” primarul din Băile Tușnad, Butyka Zsolt. În 2021 acesta s-a confruntat și cu revolta oamenilor. Mai exact, în luna iulie, localnicii din Băile Tuşnad au organizat un marş prin care au dorit să atragă atenţia asupra faptului că urşii erau prezenţi în staţiune în fiecare zi, intrau în case, în pensiuni sau mergeau fără frică pe străzile din oraş.
A fost și momentul în care primăria a cerut sprijinul specialiştilor, iar în localitate s-au luat mai multe măsuri pentru a ţine animalele la distanţă. Autorităţile au curăţat oraşul de tufişuri sau buruieni, unde urşii ar fi putut sta ascunşi, au tăiat pomii fructiferi de pe domeniul public, iar coşurile de gunoi din oraş sunt golite în fiecare seară.
Prea mulți urși
Conform celor mai recente studii, în România ar exista cel puțin 3.000 de urși, dar este posibil să avem până la 6.000 de astfel de exemplare. În acest context, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marian Drăcea”, în urma unui studiu, a ajuns la concluzia că în ţară există habitat suficient pentru cel mult 4.000 de urşi, astfel că se poate spune că 2.000 de animale sunt nevoite să trăiască în afara habitatului lor natural. „Eu susţin că aceşti urşi care intră în sate, în oraşe, în case, care cerşesc mâncare de la automobilişti, ar trebui împuşcaţi, pentru că ei deja transmit acest comportament şi puilor lor. Aceasta este singura modalitate de a inversa şi de a elimina această anomalie comportamentală”, a declarat Barna Benedek, șeful Asociaţiei pentru Managementul Profesional al Faunei Cinegetice, citat de Székelyhon. Potrivit expertului, relocarea nu este o soluţie, 99% din animalele mutate se întorc în locul de unde au fost ridicate sau cauzează probleme similare în noua locaţie.