Criză în Justiţie. „Buna reputaţie“ a magistraţilor, criteriul nedefinit pentru demitere, introdus de Tudorel Toader în modificările legilor justiţiei

Printre numeroase şi substanţiale modificări aduse legilor Justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă adoptată marţi de Guvernul Dăncilă se găseşte şi una care extinde lista cazurilor în care un magistrat poate fi eliberat din funcţie. Este vorba de neîndeplinirea „condiţiei privind buna reputaţie”, lucru care, cred procurorii, lasă o portiţă pentru abuzuri.

Este vorba de mai multe modificări la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Una dintre modificări vizează art. 65 din lege referitor la cazurile în care un judecător sau un procuror poate fi eliberat din funcţie.

Concet, ca urmare a OUG 7/2019, magistraţii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi pentru neîndeplinirea „condiţiei privind buna reputaţie”.

Astfel, ordonanţa modifică art. 65 alin. 1 lit. i) care în noua formă stipulează: „neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. 2 lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.

În forma anterioară, textul era: „neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.

De menţionat că, deşi în lege apare menţionată de mai multe ori sintagma „bună reputaţie”, aceasta nu este şi definită în mod explicit.

În punctul de vedere publicat înainte ca ordonanţa de urgenţă să fie publicată în Monitorul Oficial, DNA a arătat că acest criteriu, al bunei reputaţii, se poate transforma într-un instrument de presiune asupra magistraţilor. „În lipsa unor garanţii privind modul în care se poate exercita această atribuţie de către secţiile CSM, se aduce atingere independenţei magistraţilor, care pot fi supuşi unor forme de presiune în acest mod”, argumenta DNA.

Altfel spus, procurorii DNA cred că această midificare legislativă poate lăsa o portiţă pentru abuzuri. La extrem, se poate face  chiar şi o paralelă între această  reglementare şi unele acţiuni ale temutei poliţii politice sovietice, vestita NKVD, care atunci când se decidea să scape de un personaj, dar nu existau suficiente motive reale pentru a motiva eliminarea din sistem, “răspândeau de obicei porcării despre el”. Calificată ca “imorală” persoana incomodă putea fi eliminată imediat, aşa cum reiese şi din volumul  “Conversaţii cu Stalin”, semnat de Milovan Djilas. 

Protestele magistraţilor

Din acest motiv, dar nu numai, procurori din mai multe parchete din ţară s-au decis să protesteze public. Concert, mai mulţi magistraţi de la Parchetul Tribunalului Braşov, Judecătoriei şi Curţii de Apel au protestat miercuri în faţa instituţiei, cerând "revenirea la normalitate". Prim-procurorul Parchetului Tribunalului Braşov, Claudiu Sandu, afirmă că frecventele modificări ale legilor justiţiei "lovesc în independenţa şi în libera apreciere a probelor de către fiecare magistrat". Procurorii braşoveni mai spun că prin aceste modificări secţia pentru anchetarea magistraţilor va deveni o structură de parchet paralelă, "în afara Constituţiei”.

"Prin OUG adoptată marţi s-a introdus aliniatul 6 la art. 881 din Legea 304/2004 prin care procurorul şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este scos de sub controlul ierarhic al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest mod, se creează, de facto, o structură de parchet paralelă, în afara Constituţiei şi a Ministerului Public pentru anchetarea penală a magistraţilor”, mai arată procurorii braşoveni.

În acelaşi context. mai mulţi judecători şi procurori din Oradea vor protesta astăzi de la ora 16.00 în holul Palatului de justiţie împotriva ordonanţei de urgenţă adoptate marţi de guvern. Apoi, un protest similar e programat şi la Constanţa vineri, potrivit surselor citate.