Exclusiv Coșmar la „Poarta Lacrimilor”. Comandorul Valentin Mateiu analizează riscul unei crize energetice globale provocate de Houthi

Războiul din Orientul Mijociu a cunoscut o nouă etapă de escaladare, după ce rebelii Houthi, care până acum nu au intervenit în conflict, au lovit Israelul. Comandorul Sandu Valentin Mateiu, expert în intelligence și marina militară, explică, pentru „Adevărul”, cât de gravă ar fi blocarea strâmtorii Bab al-Mandeb, cunoscută ca „Poarta Lacrimilor”.

Războiul din Orientul Mijociu a cunoscut o nouă etapă de escaladare, după ce rebelii Houthi, care până acum nu au intervenit în conflict, au lovit Israelul. Comandorul Sandu Valentin Mateiu, expert în intelligence și marina militară, explică, pentru „Adevărul”, cât de gravă ar fi blocarea strâmtorii Bab al-Mandeb.

Rebelii Houthi din Yemen au intrat oficial în războiul din Orientul Mijlociu, încă de sâmbătă, 28 martie. Atunci, rebelii au dezlănțuit un atac cu rachete asupra Israelului și au anunțat că sunt dispuși să lupte împotriva Statelor Unite ale Americii și împotriva statului evreu.

Rebelii Houthi au revenit în atenție pe 28 martie, când au lansat noi rachete asupra Israelului, anunțând că vor continua operațiunile militare până la încetarea atacurilor israeliene.

„Suntem pe deplin pregătiți din punct de vedere militar, având la dispoziție toate opțiunile”, a declarat pentru agenția Reuters un lider Houthi, care a solicitat să rămână anonim.

Tot mai multe complicații

Intrarea rebelilor în război complică și mai mult datele problemei, într-un conflict în care, consideră tot mai mulți experți, Statele Unite și-au făcut greșit calculele atunci când au decis să atace Iranul. De acum, rebelii Houthi, deși aparent mai slabi ca Iranul, pot provoca daune uriașe, iar acțiunile lor riscă să dea un nou brânci economiei globale. 

Asta după ce rebelii au anunțat că iau în calcul blocarea strâmtorii Bab Al-Mandeb, cunoscută sub numele de „Poarta Lacrimilor” sau „Poarta Durerii” în limba arabă. Strâmtoarea Bab al-Mandeb este o cale navigabilă lată de 29 de kilometri care leagă Marea Roșie de Golful Aden. În mod crucial, aceasta controlează traficul maritim spre Canalul Suez. Dacă ambele rute sunt compromise, impactul s-ar extinde mult dincolo de regiune, afectând lanțurile de aprovizionare, piețele energetice și costurile de transport la nivel mondial. Mai exact, 10 procente din comerțul maritim mondial trece prin Marea Roșie, inclusiv 20% din traficul mondial de containere și transporturile de autoturisme și 10% din țiței.

De ce au intrat în scenă rebelii Houthi

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, analist cu expertiză în domeniul marinei militare și a intelligence-ului explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce ar presupune acest lucru, cât de mari sunt riscurile și cum și dacă acest lucru ar putea fi prevenit.

În opinia sa, rebelii Houthi, acuzați dinspre Washington și nu numai că ar fi proxy ai Iranului, au decis să intre în război la solicitarea Teheranului, iar acest lucru ar arăta că forțele iraniene ar avea deja pierderi însemnate.

„În primul rând, plec de la politic. Foarte probabil Teheranul a decis ca ei să intre în jocul acesta acum, ori au nevoie, ori sunt într-o situație dificilă internă. Mă refer la faptul că americanii și israelienii chiar au administrat lovituri grele Iranului. De aceea, intrarea în război a rebelilor Houthi cred că poate fi văzută ca un răspuns. Pentru că foarte probabil chiar Teheranul le-a cerut acest lucru rebelilor Houthi”, spune expertul.

Lacrimi pentru economia mondială

Riscurile, dacă rebelii își vor duce planul la îndeplinire, sunt uriașe. Deși aparent Bab-el-Mandeb ar fi mai puțin importantă decât strâmtoarea Hormuz, lucrurile stau diferit, în realitate. Odată ce Iranul a blocat Hormuz, o parte din navele care transportă gaz lichefiat și petrolul din zona Golfului spre Asia și Europa au ales o rută alternativă, tocmai prin Bab-el-Mandeb. Asta în condițiile în care, pe timp de pace, pe aici trecea 10% din traficul mondial trecea prin „Strâmtoarea Lacrimilor”.

„Efectul economic e uriaș. Rebelii pot bloca Bab-el-Mandeb în ambele direcții și ar fi grav. O cantitate mai mică decât cea plecată din Arabia Saudită, dar o cantitate importantă de țiței și gaze lichefiate pleacă acum din Arabia Saudită din terminalele de la Marea Roșie ca o conductă. Și atunci pot tăia ambele sensuri: petrolul asiatic care pleacă din Marea Roșie, din Arabia Saudită, care se duce spre Asia. Altfel spus, rebelii pot tăia, bineînțeles, rutele comerciale spre Europa, Canalul de Suez și așa mai departe. Avem aici repetiție, pentru că știm ce s-a întâmplat data trecută. Ăsta este impactul economic la cerința politică”, explică Mateiu.

Ce soluții există pentru a-i anihila pe rebelii Houthi

Din punct de vedere militar, situația este la fel de gravă. Lucrurile sunt complicate, iar Statele Unite ale Americii și aliații lor, inclusiv europenii, vor avea mari bătăi de cap cu rebelii Houthi.

„Din punct de vedere militar avem exact situația anterioară. Vor ataca, va fi nevoie de goalkeeperi, deci nave care interceptează aceste rachete și drone, dar în final va fi nevoie de atac la litoral pentru a fi lovită forța Houthi, Știți vechea vorbă: trage în arcaș nu în săgeată. În acest caz, e vorba de cei care lansează, de sistemele de lansare rachete, lansare drone și în fond capacitățile militare ale Houthi”, susține Sandu Valentin Mateiu.

Statele Unite ale Americii și europenii s-au mai lovit de această problemă, chiar dacă rebelii Houthi nu au blocat atunci în totalitate strâmtoarea și traficul prin Marea Roșie. Atunci, europenii nu au reușit să se descurce și au apelat la marina militară americană. Operațiunea va fi una complexă și foarte dificilă, anticipează expertul.

„S-ar putea ca Donald Trump să o paseze europenilor, deși europenii data trecută au fost mai mult sau mai puțin capabili să o rezolve, mai degrabă americanii au rezolvat-o. Nu va fi deloc ușor”, mai spune Sandu Valentin Mateiu.

Cine sunt rebelii Houthi

Rebelii Houthi sunt o mișcare politico-militară islamistă șiită. Nu este foarte clar câți luptători Houthi există, dar cifrele oscilează între 20.000 și 60.000. Mișcarea Houthi, apărută la începutul anilor 2000, în special în rândul comunităților șiite nemulțumite de corupție și de regimul autoritar din regiune, a obținut rapid succese importante, atât în plan militar, cât și politic.

Rebelii au fost mult timp subestimați de Statele Unite ale Americii și de aliații europeni. Deși Houthi nu au făcut un secret din faptul că sunt aliați cu Iranul și cu o serie de grupări radicale islamiste, ba chiar s-au declarat de la bun început anti-occidentali, Washingtonul, Londra și Parisul au privit mult timp cu detașare această mișcare.

Pe acest fond, rebelii au crescut de la an la an, culminând cu acțiunea spectaculoasă și cu succesul neașteptat din 2014, când au cucerit capitala Yemenului, Sanaa. Iar succesele lor militare și politice au continuat, așa că în 2025 au înlăturat de la putere guvernul susținut de Occident, condus de președintele Abd-Rabbu Mansour Hadi. În sprijinul fostului președinte au sărit Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, sprijinite de Statele Unite ale Americii, dar s-a dovedit a fi prea târziu.

Intervenția militară împotriva rebelilor Houthi a însemnat un război cumplit, soldat cu aproximativ 400.000 de morți, în timp ce unele surse spun că ar fi aproape dublu. În același timp, aproape cinci milioane de oameni au fost strămutați până la finalul anului 2021. În 2022, taberele au semnat un armistițiu mediat de ONU.

În perioada următoare, rebelii au terorizat traficul naval în Marea Roșie și au scufundat sute de vapoare. Europenii au cerut ajutorul SUA, iar americanii au reușit să slăbească atacurile acestora. Mai mult, în ultimele luni a existat o oarecare acalmie, dar acum gruparea islamistă a anunțat că va relua acțiunile violente, culminând cu blocarea strâmtorii „Poarta Lacrimilor”.

Ce ar însemna blocarea Bab-el-Mandeb pe lângă Hurmuz

Blocarea strâmtorii Bab-el-Mandeb, după cea a strâmtorii Hormuz, ar condamna practic economia globală, perturbând și mai mult lanțurile logistice. Cu Marea Roșie practic complet blocată, americanii și aliații lor ar avea o sarcină infernală să deblocheze concomitent și contra cronometru atât Hormuz cât și „Poarta Lacrimilor”. Chiar dacă președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că forțele americane ar fi deblocat parțial Hormuz, situația nu este deloc roz, iar victoriile nu sunt încă decisive. Cu Hormuz și Bab-el-Mandeb inoperabile, mai bine de o treime din comerțul mondial ar fi practic închis, iar pierderile ar depăși și cele mai pesimiste estimări anterioare.