Condiţiile de muncă din România, asemănătoare cu cele din Nigeria sau Pakistan

În România, drepturile celor care muncesc sunt încălcate sistematic, se arată într-o cercetare recentă a confederaţiei sindicale internaţionale  ITUC. Concret, în acest domeniu, România este catalogată ca fiind de clasa 4 într-un studiu în care tările care primesc 5 oferă cele mai grele condiţii de muncă pentru angajaţi. Astfel, lucrătorii români au parte de acelaşi regim precum cei din Myanmar, Angola, Nigeria sau Pakistan.

Concret, cel mai des încălcat drept al angajaţilor din România este des întâlnită prelungirea ilegală a  programului de muncă. Conform Victoriei Stoiciu, analist al fundaţiei Fundaţia Friedrich Ebert, un român din trei munceşte peste program. “35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână (cât este legal-n.red.), România situându-se în acest domeniu pe locul 3 din UE şi peste media europeană de 23%. Munca în exces însemnă stres, boli, dar poate însemna şi moarte. Amintiţi-vă de Raluca Stroescu, „fata care muncea mult” la compania Ernst & Young, moartă de epuizare în 2009”, precizează Victoria Stoiciu într-o postare pe Facebook.  

Cu divorţul la uşă

Pe lângă prelungirea nejustificată a programului, pe piaţa muncii se mai înregistrază un fenomen. Este vorba de fracţionarea programului de muncă sau mutarea acestuia în mod permanent pe perioada nopţii, pentru companiile care depind foarte mult de piaţa americană, de exemplu. 

Conform studiilor, programul de lucru prelungit sau fracţionat are efecte asupra stării de sănătate a lucrătorilor, dar, în acelaşi timp,  poate distruge viaţa socială a individului şi a familiei acestuia. 

Mai exact, experta în economie Heather Boushey susţine că până şi copiii ai căror părinţi lucrează după un program ciudat sau prelungit au mai multe şanse să evidenţieze probleme comportamentale sau cognitive şi sunt în pericol să devină obezi. Apoi, copiii mai pot avea probleme reale de socializare şi, în unele cazuri, pot ajunge depresivi. În plus, în unele situaţii lipsa programului în familie poate duce chiar şi la distrugerea treptată a vieţii de cuplu şi, în cazuri extreme, poate avea ca rezultat chiar şi un divorţ. În fine, cei care au parte de un program prelungit sau haotic se vor îndepărta în timp de prieteni şi de rude pentru că în puţinul timp avut la dispoziţie vor încerca să stea cu familia. 

Vor creşte amenzile

Până acum angajatorii care prelungeau programul de lucru nici măcar nu riscau prea mult. Asta pentru că din punct de vedere legal Inspecţia Muncii putea aplica respectivei companii o amendă de 3000 de lei, indiferent de numărul de ore sau de angajaţi care lucrau peste limita legală. Totuşi, recent, a fost adoptată o modificare legislativă conform căreia inspectorii vor putea aplica amenzi între 1500 şi 3000 de lei pentru fiecare angajat care munceste suplimentar peste limita legală. Modificarea legislativă nu se aplică în acest moment, dar este în curs de promulgare. 

Angajatorii au toţi aşii în mână

Sociologul Mircea Kivu consideră că s-a ajuns în această situaţie din cauza unor lacune legislative, dar şi pe fondul lipsei de fermitate a sindicatelor. „Toate aceste forme de muncă neregulate, peste program sau care au loc după un orar care nu respectă ritmul biologic natural suprasolicită organismul şi, în mod ideal, lucrătorul ar trebui se fie protejat. În realitate, aceste joburi trebuie făcute, dar şi remunerate pe măsură. Problema este că un salariu pe măsură nu este plătit fiindcă între angajator şi lucrător nu are loc o negociere reală. Discuţia se termină cu fraza <<Nu îţi convine, pleci!>>. Codul Muncii nu este adaptat noilor realităţi din piaţă, iar Inspecţia Muncii nu are destule pârghii la indemână. S-a schimbat numai legislaţia privitoare la depăşirea orelor de program unde acum se pot da amenzi mai mari. Dar să o vedem şi pusă în practică cu sancţiunile de rigoare cu tot. În plus, sindicatele trebuie să fie mult mai dure atunci când negociază contracte colective de muncă. Tot aceste sindicate trebuie să fie obligatoriu mai vigilente pentru a putea detecta şi semnala încălcări ale drepturilor lucrătorilor”, a subliniat Mircea Kivu.