CNSAS: Ce meserii aveau informatorii Securității. Între 1980-1989, a fost un record istoric de recrutări, aproape 80% erau bărbați
0În perioada 1980-1989, Securitatea a recrutat cel mai mare număr de informatori din perioada comunistă. Printre recruți se numără mii de preoți, învățători, medici și actori, potrivit datele făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
„În perioada 1980-1989 Securitatea a recrutat aproximativ 200.000 de noi colaboratori, pe care i-a adăugat la rețeaua existentă. Cine erau aceștia, din ce medii proveneau și în ce domenii erau folosiți cu prioritate? 158.000 dintre cei nou recrutaţi erau bărbaţi. 30.200 aveau studii superioare, în timp ce peste 4.300 erau studenţi. Peste 3.600 activau în domeniul sănătăţii (medici şi asistenţi medicali), 800 în mediul juridic, circa 4.200 erau membri ai clerului (din toate cultele recunoscute de lege), iar 8.500 lucrau în învăţământ. Peste 1000 aveau ocupaţii dedicate artelor, între care 110 actori, 50 de regizori, 120 de <artişti>, 410 instrumentişti, 210 pictori, 55 de sculptori etc. Peste 8.500 erau din mediul rural”, transsmite CNSAS.
Securitatea avea patru direcții
Pentru cele patru direcţii principale ale Securităţii situaţia agenţilor se prezenta astfel:
Direcţia I (Informaţii Interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 78.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 78.500).
Direcţia II (Contrainformaţii în domeniul economic): 2000, cărora li se adăugau 39.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 41.000).
Direcţia III (Contraspionaj): peste 4600, plus 11.500 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 16.100).
Direcţia IV (Contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 18.500.
Potrivit CNSAS, deşi Direcţia I avea, în continuare, „cel mai mare număr de colaboratori, planurile economice ale regimului, care prevedeau dezvoltarea masivă a industriei grele şi plata cât mai rapidă a datoriei externe, au condus la creşterea masivă a colaboratorilor în domeniul economic – 41.000 faţă de 18.600 în decada anterioară”.
„Confruntat cu o situație economică ce se deteriora rapid, cu degradarea condițiilor de trai ale populației și cu izolarea pe plan extern (izolarea chiar și în interiorul lagărului socialist), regimul de la București considera că soluția era creșterea represiunii”, a transmis CNSAS.