Cine este şi ce afaceri are iordanianul declarat indezirabil pentru propagandă jihadistă

Jamal A. Abdel Jabbar Khalil Shalash, cetăţean iordanian aflat în România din 1991, ca refugiat, a fost declarat astăzi indezirabil de autorităţile române, după ce SRI a anunţat că acesta este adept al organizaţiei teroriste Statul Islamic şi diseminează mesaje jihadiste. Iordanianul a fost partener de afaceri cu fraţii Hassan şi Mehdi Awdi, condamnaţi pentru delapidare şi cercetaţi pentru falimentarea Rodipet.

Serviciul Român de Informaţii a anunţat astăzi într-un comunicat că Jamal A. Abdel Jabbar Khalil Shalash a fost declarat  indezirabil, cu interdicţie de a intra în România pe o perioadă de 15 ani. SRI îl monitoriza pe iordanian din 2014, descoperind că acesta „a parcurs un proces progresiv de (auto) radicalizare ca urmare a accesării sistematice a propagandei online a unor entităţi teroriste jihadiste prezente în arealul de conflict siriano-irakian şi, în special, Daesh”, conform comunicatului. 

Jamal A. Abdel Jabbar Khalil Shalash (foto jos) şi soţia sa,  Manal Shalash, sunt parteneri tradiţionali de afaceri ai fraţilor Awdi, figurând în mai multe dintre firmele controlate de aceştia. Aceasta deşi numele fraţilor Awdi a fost legat de gruparea teroristă Hezbollah, duşman declarat al Statului Islamic.

Cei doi iordanieni au fost asociaţi în mai multe societăţi direct cu fraţii Awdi, iar în altele au făcut afaceri cu firma Monalisa Investments SRL, prin intermediul căreia fraţii Awdi au preluat mai multe companii de stat, precum CFR Mesageria, Rodipet şi Aluniş. Cei doi Shalash apar şi în acţionariatul firmei Publicaţia Femeia SRL, controlată tot de fraţii Awdi, care a vândut în 2006 revista „Femeia” către grupul Sanoma Hearst.

Hezbollah şi ISIS: duşmani ideologici, parteneri de afaceri

Libanezii cu cetăţenie americană Hassan şi Mehdi Awdi au fost condamnaţi definitiv, în noiembrie 2014, la opt ani, respectiv şase ani si patru luni de închisoare pentru delapidarea CFR Mesageria. Cei doi sunt în continuare cercetaţi pentru rolul jucat în falimentarea Rodipet. Numele fraţilor Awdi a fost asociat şi cu gruparea teroristă Hezbollah, ca simpatizanţi, unele surse susţinând chiar că aceştia au spălat bani pentru gruparea fundamentalistă şiită. 

Hezbollah este duşmat declarat al grupării sunnite Statul Islamic. Într-o mişcare fără precedent, liderul Hezbollah a pledat în mai pentru înfiinţarea unei „alianţe sfinte” împotriva ISIS, chemându-şi inclusiv duşmanii să facă front comun în faţa grupării sunnite. 

Jamal A. Abdel Jabbar Khalil Shalash este născut în Kuweit, în 1963. Locuieşte în Constanţa, alături de soţia sa, Manal. De-a lungul timpului, acesta a fost implicat în mai multe firme, aproape toate având legătură cu fraţii Awdi şi cu oamenii de încredere ai acestora. 

Dintre cele cinci firme care fac legătura între Shalash şi Awdi, patru au fost băgate în insolvenţă, având atunci datorii totale de peste 42,1 milioane de lei. 

Prin una dintre acestea - YourHotels SRL (fostă Euro Hotels & Suites SRL), în care Awdi şi Shalash au fost asociaţi direct - libanezii au deţinut mai multe hoteluri şi terenuri în judeţele Constanţa, Bucureşti şi Ilfov. 

În portofoliul YourHotels SRL s-au aflat şi hotelurile Caraiman I şi Caraiman II din Mamaia, pe care procurorii DIICOT au pus sechestru în vara lui 2010 ca măsură de recuperare a prejudiciului din dosarul Rodipet. 

În ciuda sechestrului, în vara iunie 2011, firma ONBULA SRL, deţinută aparent de Shalash independent de fraţii Awdi, şi-a deschis puncte de lucru în Hotel Caraiman I, Hotel Caraiman II, Restaurantul Caraiman şi restaurantul Nina din Venus.

O altă afacere controversată care-i leagă pe iordanianul declarat indezirabil şi fraţii Awdi este privatizarea companiei de stat Aluniş SA, în patrimoniul căreia se aflau, la momentul preluării, în jur de 20 de restaurante, printre care şi Casa Bucur din centrul Capitalei. Presa a scris că licitaţia prin care Hassan Awdi a câştigat licitaţia ar fi fost „cu dedicaţie”. Contracandidaţii lui Awdi pentru Aluniş SA au fost o persoană fizică şi o firmă controlată de Khalil Abi Chahine, finul omului de afaceri Nicu Niro (cu care este şi asociat) şi descris drept „apropiat al familiei Awdi”. Printre altele, Khalil Chahine, şi el de origine libaneză, figurează în referatul DNA drept intermediar al unor mite acordate în dosarul Microsoft. 

În afaceri, iordanianul Jamal Shalash figurează cu mai multe variante de nume, cu diferite adrese şi chiar cu date ale naşterii diferite, însă acestea se încrucişează până la urmă, indicând că este vorba despre o singură persoană. Practic, în cadrul aceleiaşi firme, Jamal apare ca asociat cu date ale naşterii diferite, dar cu aceeaşi adresă. 

În mod similar, şi soţia sa, Manal, figurează cu date diferite ale naşterii, însă adresele de domiciliu, cele la care sunt declarate sediile sociale ale firmelor şi partenerii comuni de afaceri arată că, în realitate, este vorba despre o singură persoană. La fel ca în cazul lui Jamal, şi data naşterii a lui Manal este modificată doar în ceea ce priveşte ziua şi luna, anul fiind acelaşi în toate variantele. 

Spre exemplu, în societatea Publicaţia Femeia SRL, soţii Shalash apar, în anul 2004 (stânga) cu date ale naşterii diferite faţă de cele cu care apar, în anul 2010 (dreapta) în aceeaşi firmă. În acest interval, cei doi au obţinut şi drept de şedere legală în România (anterior figurau ca refugiaţi), obţinând şi coduri numerice personale în calitatea de rezidenţi. Aceste CNP-uri sunt formate la fel precum cele obişnuite, primele cifre fiind, în ordine, anul, luna şi data naşterii. 

Data reală a naşterii lui Jamal Shalash, conform informaţiilor furnizate astăzi de Curtea de Apel Bucureşti în decizia de a-l declara indezirabil pe Shalash, este 30.11.1963, aceeaşi cu care omul de afaceri apare, în final, în acţionariatul Publicaţia Femeia SRL, în 2010, dar şi în Aluniş SA şi YourHotels. 

Shalash este al zecelea cetăţean străin declarat indezirabil anul acesta în România. Hotărârea de declarare ca indezirabil poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 10 zile de la data comunicării, instanţa pronunţându-se în termen de 5 zile de la data primirii cererii.

Perioada pentru care un strain poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o noua perioadă cuprinsă între aceste limite, in cazul in care se constata ca nu au încetat motivele  care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în aceleaşi conditii ca şi la declararea ca indezirabil.